După scrisoarea trimisă premierului norvegian în care Donald Trump se arăta vexat că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, a existat o preocupare în legătură cu resorturile acestei frustrări.
Întrebările privind starea psihică, comportamentală și cognitivă a lui Donald Trump nu sunt noi, dar adăugarea unor ani la vârsta sa face legitim acest interes. Trump are 79 de ani, fiind cel mai bătrân președinte din istoria SUA la depunerea jurământului.
Apariția în 2020 a cărții semnate de nepoata lui Donald, Mary L.Trump, cu titlul tulburător Prea mult și niciodată destul. Cum a creat familia mea cel mai periculos om din lume, a deschis și mai larg calea unor explicații ale comportamentului lui Trump ca om politic și președinte. Mary Trump, fiica fratelui mai mare a lui Trump, este doctor în psihologie. Volumul de memorii publicat în anul 2024, Who Could Ever Love You. A Family Memoir, adaugă la tabloul neliniștitor al mediului familial în care frații Trump au crescut sub autoritatea dură a tatălui, Fred Trump.
Mary Trump, o privire din interior
Când a publicat cartea Prea mult și niciodată destul, devenită bestseller, Mary Trump a fost atacată cu argumentul că se răzbună fiindcă bunicul ei, Fred, l-a dezmoștenit pe tatăl ei și implicit a lăsat familia lui fără niciun ban din moștenire. În schimb l-a cocoțat pe Donald în fruntea afacerilor, fiindcă acesta nu a ieșit din cuvântul părintesc, cum făcuse fiul cel mare, care a vrut să fie aviator.
Mary Trump nu abdică de la viziunea unui psiholog, reușind să explice cu elemente memorialistice cum au apărut la Donald Trump semnele unei sociopatii care s-a accentuat în timp. Teama de eșec, frica, au stimulat un comportament tot mai aberant. „Rolul pe care frica l-a jucat în copilăria sa și pe care îl joacă și acum nu poate fi trecut cu vederea…La un nivel foarte profund, lăudăroșenia și bravadele sale nu se adresează publicului din fața lui, ci unei singure persoane: tatălui său care s-a dus de mult” (p.272), scrie Mary Trump.

Instalarea în fotoliul de președinte în primul mandat i-a accentuat teama că ar fi ilegitim.
„Deși natura lui Donald nu s-a schimbat fundamental de la instalarea sa în funcție, s-a schimbat dramatic stresul la care este supus…Tot ce face este să se uite la televizor și să lanseze insulte pe Twitter. Este vorba de efortul de a ne distrage atenția de la faptul că este un ignorant: habar nu are de politică,de drepturi civile sau de simpla decență omenească. Timp de decenii s-a bucurat de publicitate, bună și rea, dar rareori a fost supus unui control atent, și, mai ales, nu a întâmpinat o opoziție reală” (p.268).
Un rol în accentuarea a ceea ce Mary Trump numește „patologiile sale, mitomania și grandomania, precum și rasismul și misoginia”(p.269), l-a avut mass-media care a preferat să se amuze, în loc să pună întrebările legitime. Au profitat Putin, Kim Jong-un și alți dictatori cu profil asemănător: „Patologiile sale l-au făcut atât de nătâng, încât tot ce trebuie să faci este să repeți ce spune el de zeci de ori pe zi – Donald este cel mai inteligent, este grandios, este cel mai bun – pentru a-l determina să facă exact ce vrei” (p.270), explică necruțător Mary Trump.
Afirmațiile nepoatei bazate pe observarea primului mandat al lui Donald Trump au ecou în mandatul prezent. De aceea, Mary Trump este adesea invitată de mass-media să comenteze situația de acum.
CNN, post critic cu care Trump s-a războit în instanțe interzicând-i jurnalistului Jim Acosta accesul la conferințele de presă, ceea ce a generat în 2019 o carte cu titlul The Enemy of the People: A Dangerous Time to Tell the Truth in America (Dușmanul poporului: vremuri periculoase de spus adevărul în America), a invitat-o repetat pe Mary Trump în diverse emisiuni.
În emisiunea Outfront din 23 ianuarie 2026, realizatoarea Erin Burnett a pus mai multe întrebări despre starea mentală actuală a președintelui, care declarase că dorește „un al patrulea mandat”. Mary Trump susține că unchiul ei suferă de „tulburări psihice” nediagnosticate și netratate, de aceea e posibil ca el să creadă că acesta e al treilea mandat. „Declinul neurologic și cognitiv” e vizibil din felul cum vorbește și din lipsa de concentrare, a afirmat Mary Trump în emisiune.
Problema nu este numai el, declară psiholoaga, ci cei care îl susțin conferindu-i o „putere imperială”, ceea ce îi accentuează patologia.

Ce spune Casa Albă
S-a pus întrebarea dacă rapoartele medicale ale Casei Albe sunt complete sau nu, ele consemnând ca afecțiune doar „insuficiența venoasă cronică” a președintelui.
Examenul neurologic din raportul detaliat al medicului Casei Albe din luna aprilie anul trecut „nu arată anomalii ale stării mentale, nervilor cranieni, funcției motorii și senzoriale, mersului și echilibrului”. Memorandumul arată că președintelui i s-au aplicat teste de evaluare cognitivă și de anxietate care au obținut „scoruri normale pentru ambele”.
Într-un dialog cu jurnaliștii Donald Trump, citat de BBC, a afirmat că i s-au făcut și teste de rezonanță magnetică (RMN), dar că nu cunoaște pentru ce.
Doctorul Sean Barbabella stabilea în octombrie 2025 că Trump a trecut cu bine „testele cognitive”.
Narcisismul și puterea, o combinație primejdioasă
În urmă cu două luni, la Times Radio a fost invitat profesorul universitar John Gartner, expert în psihologie. The Trump Report, o emisiune de audiență, i-a acordat universitarului microfonul pentru a face o adevărată anamneză a președintelui american, așa cum o vede el. Gartner a declarat că „diagnosticul” pe care i l-ar pune dacă i-ar fi pacient este „narcisism malign”, un termen introdus de filosoful Eric From pentru a-i defini pe unii din liderii naziști.
Narcisismul este o tulburare gravă de personalitate care include megalomania, capacitatea de minți în orice situație, lipsa de compasiune și de remușcare, disprețul pentru drepturile altora, impulsivitate. „Dă-i narcisistului putere și vei obține cea mai rea versiunea a sa”, a atras atenția profesorul.
Gartner subliniază că arbitrariul deciziilor lui Trump are legătură cu narcisismul, dar există și semne de demență senilă.
„N-o să credeți, în anii ‘80 Donald Trump era foarte articulat. Azi e incoerent, e vizibil declinul vocabularului”, a declarat Gartner.
În SUA e în vigoare Goldwater Rule, un principiu care interzice psihiatrilor și psihologilor să pună diagnostic fără ca persoana să le fie pacientă și să fie de acord. Totuși, unii membri ai Asociației Americane de Psihiatrie, ca John Gartner sau Bandy X.Lee, consideră că, atunci când este vorba de o persoană publică și de un risc, se poate face un profil psihiatric pe baza unor observații, fiindcă „să taci nu e opțiunea etică”.Aparițiile permanente ale lui Trump în public și în mass-media, dau ocazia observării inclusiv clinice.
„Din păcate Trump nu va duce până la capăt mandatul în deplinătatea facultăților sale mintale”, a conchis psihologul John Gartner la Times Radio. Emisiunea a depășit patru milioane de vizualizări.
Zeci de psihiatri îl descifrează pe Donald Trump
Bandy X. Lee este psihiatră, președinta Coaliției Mondiale pentru sănătate mintală. Ea a fost concediată de la Yale University după ce a coordonat volumul The Dangerous Case of Donald Trump (Cazul periculos al lui Donald Trump) apărut în 2016, unde 27 de psihiatri, psihologi și experți în sănătate mintală au analizat conduita lui Trump, discursurile, reacțiile și acțiunile prezidențiale.
Ei au explicat că, față de constrângerile impuse de Goldwater Rule, au „datoria morală și civică de a avertiza”, atunci când este vorba despre o persoană publică care influențează viața a milioane de oameni. A fost invocată Declarația de la Geneva care prevede că tăcerea medicilor în regimuri distructive este condamnabilă.
Philip Zimbardo și Rosemary Sword explică în volum impulsivitatea lui Trump ca „hedonism prezent neîngrădit și extrem”. Craig Malkin constată narcisismul patologic al președintelui care, împreună cu politica, fac o combinație letală. Lance Dodes dezvoltă ideea de sociopatie. „De la trauma pe care oamenii au trăit-o sub administrația Trump până la caracteristicile de cult ale adepților săi, el a creat consecințe fără precedent asupra sănătății mentale în întreaga noastră națiune și dincolo de ea”, a scris Robert Jay Lifton în cartea coordonată de Bandy X. Lee.
Confruntat cu analizele psihiatrilor și cu îngrijorările unor apropiați, Donald Trump a respins orice ipoteză de tulburare psihică.
În 2024 o nouă versiune a volumului a fost publicată, The Much More Dangerous Case of Donald Trump: 50 Psychiatrists and Mental Health Experts Warn Anew (Cazul și mai periculos al lui Donald Trump), de data aceasta cu 50 de experți implicați sub egida Coaliției Mondiale pentru sănătate mintală.

Experții au avertizat în cele aproape 300 de pagini că „deficiențele cognitive și fizice ale lui Donald Trump s-au agravat, ceea ce a exacerbat multe pericole existențiale pentru omenire în SUA și la nivel global„.
Într-un alt studiu, The Cult of Trump, Steven Hasan descrie simptomatologia adepților lui Trump, care se comportă ca într-un cult. „El minte constant, nu manifestă conștiință, nu admite că a greșit și proiectează toate imperfecțiunile sale aupra celorlalți. Deși a devenit mai autoritar, mai scandalos, totuși mulți dintre votanții săi îi rămân devotați orbește”, așa este descris un fenomen complex care include frustrări ale maselor, furie direcționată către ură, dorința de a se asocia, precum și psihoza de grup întreținută prin manipulare.
Și Mary Trump are o concluzie în această privință, într-un interviu de la Al Jazeera English din 18 septembrie 2025: „Oamenilor nu le place să recunoască că au greșit când l-au susținut. Și oricum, democrații au lăsat un vacuum pe care Donald Trump l-a umplut cu personalitatea sa dominatoare”.
Chiar studii favorabile lui Trump, ca Jocul lui Trump. Schimbarea regulilor la Casa Albă semnat de Ronald Kessler, nu pot ignora acțiunile autodistructive ale actualului președinte, stimulate încă din adolescență când n-a fost oprit la timp să manifeste „mereu o stare de spirit țâfnoasă, temperamentală, agresivă” (p23). Toate „izvorăsc dintr-o nevoie instinctivă, defensivă, de a riposta la critici, indiferent de consecințe. Cu toată bogăția și puterea lui, Trump pare să se simtă încolțit, la fel cum instinctele din copilărie l-au făcut să fie un băiat rău…Acum, acest băiat rău a devent președinte”(p.25), conchide Kessler.

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!





