„Vrem o pace imediat, dar nu cred că este ce vrea și Putin”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski la conferința de presă de la Berlin, care a urmat video-conferinței cu președintele american Donald Trump. O discuție gândită să pregătească summitul Trump-Putin de vineri, din Alaska.
Totodată, Zelenski a reafirmat că nu se pune problema să accepte un schimb de teritorii, care ar cere și o amendare a constituției. Dar ar putea recunoaște pierderea teritoriilor care sunt deja ocupate de armata rusă, după mai bine trei ani de război. Este o diferență de nuanță, importantă pentru Kiev, între a recunoaște actuala linie de front și a ceda, oficial, cele patru regiuni din estul și sudul țării, la care are Moscova pretenții: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, la care s-ar adauga peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia încă din 2014.
S-a vorbit puțin despre garanțiile de securitate la care s-ar putea aștepta Ucraina, dacă s-ar negocia un acord de pace, a spus la aceeași conferință de presa cancelarul german Friedrich Merz, inițiatorul reuniunilor de astăzi.
Merz a afirmat că liderii europeni sunt hotărâți să contribuie la reușita summitului de vineri din Alaska. „Facem tot ce putem pentru a orienta această întâlnire în direcția potrivită”, a spus el, menționând că președintele Volodimir Zelenski a fost implicat pe tot parcursul pregătirilor.
Citește și: Rusia accelerează ofensiva înaintea summitului Trump – Putin
O vedere de la Paris
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderul american Donald Trump le-a spus liderilor europeni că „vrea să obțină o încetare a focului în Ucraina” în cadrul întâlnirii pe care o va avea cu Vladimir Putin.
După convorbirea cu liderii UE, Macron a precizat că aceștia au susținut, de asemenea, apelurile pentru intensificarea schimburilor de prizonieri de război și eliberarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.
Macron a adăugat că Trump i-a reasigurat pe europeni că „orice chestiune teritorială legată de Ucraina nu poate fi negociată fără Ucraina” – o poziție pe care Parisul o susține. Liderii europeni au mai subliniat că orice eventuale concesii teritoriale trebuie legate clar de garanții de securitate pentru Ucraina.
La ce speră europenii?
Maratonul diplomatic de miercuri a fost încercarea europenilor și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a se face auziți la summitul din Alaska, la care președinții Statelor Unite și Federației ruse vor discuta condițiile pentru o eventuală încetare a razboiului din Ucraina, pornit fără nici o provocare de Moscova, cu mai bine de trei ani în urmă. Faptul că întâlnirea de vineri Trump–Putin va avea loc la mii de kilometri de liniile frontului din Ucraina amplifică temerile că decizii cu impact major asupra Europei ar putea fi luate fără participarea sa, remarcă un analist al televiziunii publice germane ZDF.
Inițiativa discuțiior de miercuri i-a aparținut cancelarului german Friedrich Merz.
La reuniunea inițială a liderilor UE cu Zelenski, au participat cancelarul Merz, premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, președintele finlandez Alexander Stubb. Au participat de asemeni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
A urmat videoconferința cu președintele american Donald Trump.
Ziua se încheie cu o reuniune, tot virtuală, a participanților la „Coaliția de Voință”, din care face parte și România. Este alianța care sprijină, în primul rând militar, Ucraina.
Moscova reafirmă condițiile „maximaliste” pentru pace
Rusia a anunțat că poziția sa privind încheierea războiului nu s-a schimbat de anul trecut, când Vladimir Putin a cerut retragerea completă a trupelor ucrainene din cele patru regiuni pe care Moscova le controlează numai parțial: Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Totodată, Kievul trebuie să renunțe oficial la planul de a adera la NATO, notează Reuters.
„Poziția Rusiei rămâne neschimbată și a fost exprimată în această sală în urmă cu puțin peste un an, pe 14 iunie 2024”, a declarat Alexei Fadeev, adjunctul purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, făcând referire la discursul ținut atunci de Putin la minister.
De la bun început, aceste poziții au fost catalogate drept „maximaliste” și considerate inacceptabile de comunitatea internațională – fiind respinse în mod repetat de către Ucraina.
În acest moment, numai regiunea Luhansk este în mare parte controlată de Rusia. Restul sunt cucerite parțial, așa că președintele Zelenski ar trebui să cedeze bucăți importante de teritoriu pentru a satisface pretențiile Kremlinului.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO/EPA)
