Declarațiile ministrului de externe turc, Hakan Fidan, conform cărora Turcia este pregătită să își „asume responsabilitatea pentru componenta navală în caz de pace” în Ucraina, au părut surprinzătoare pentru mulți observatori. La fel și faptul că Ankara a participat la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris fără a fi membră, influențând totuși discuțiile despre arhitectura de securitate post-conflict.
Disjuncte la prima vedere, privite împreună, declarația și prezența Turciei la întâlnirea de săptămâna trecută de la Paris se așază ca piesele unui puzzle coerent, parte dintr-un plan pe care Ankara îl construiește cu răbdare încă din 2022 și care se înscrie într-o strategie regională multiseculară
O declarație surprinzătoare, într-un context neobișinuit.
Turcia nu face din Coaliția de Voință formată din 35 de țări care s-au angajat să consolideze sprijinul pentru Ucraina împotriva agresiunii rusești, inclusiv prin contribuirea la o forță de menținere a păcii desfășurată pe teritoriul ucrainean, fie prin furnizarea de trupe, fie prin alte contribuții. Chiar și așa, dată fiind importanța summitului de la Paris din 6 ianuarie, Turcia a participat în calitate de invitat. Fidan a descris întâlnirea drept un „summit critic” care a servit la evidențierea „rolului de mediator” al Ankarei. În cadrul acelorași declarații, Fidan și-a exprimat speranța că, odată ce pacea va fi realizată, Turcia va juca un „rol major în revitalizarea și dezvoltarea economică (nr. a Ucrainei)”.
Încă de la începutul conflictului din Ucraina, Ankara s-a poziționat ca mediator. În martie 2022 Turcia a găzduit discuții ruso-ucrainene la Antalya, după rundele inițiale care au avut loc în Belarus. Acestea au fost practic ultimele prealabile procesului de pace demarat de președintele american Donald Trump.
În 2023 la Istanbul au avut loc negocierile pentru așa-zisul „Acord al Cerealelor”, care a permis exportul de grâne ucrainene prin apele teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei evitând blocada parțială impusă porturilor ucrainene de flota rusă la Marea Neagră.
În paralel cu rolul de mediator, Turcia s-a poziționat constant în fruntea viitorului proces de reconstrucție al Ucrainei, mizând pe sectorul său de construcții. Această strategie multifațetată a culminat cu recentele declarații de la Paris ale ministrului Fidan: „nu este nimic mai natural decât asumarea responsabilității de către Turcia în această privință, având în vedere rolul său de membru NATO cu cea mai mare flotă din Marea Neagră”.
Vedem astfel cele trei elemente ale abordării Turciei vizavi de războiul din Ucraina: mediere, reconstrucție și control naval, elemente care se înscriu într-o strategie mai largă de regionalizare și dominare a Mării Negre.
În februarie 2022, Turcia și-a prezentat decizia de a închide strâmtorile tuturor navelor militare (mai puțin celor rusești înregistrate în porturile militare de la Marea Neagră) ca o măsură de de-escaladare a situației, în concordanță cu obligațiile sale legale prevăzute în Convenția de la Montreux (1936), care guvernează statutul strâmtorilor turcești Bosfor și Dardanele și acțiunile pe care Turcia trebuie să le ia în caz de război, în calitate de custode.
Conform Articolului 19, Turcia trebuie să închidă accesul vaselor militare aparținând țărilor beligerante, mai puțin celor înregistrate la porturile din marea Neagră. Astfel, Convenția nu obligă Turcia să interzică accesul navelor NATO care aderă la condițiile de notificare și tonaj stipulate în Art. 10-18, aplicabile pe timp de pace.
Deși Ankara vorbește mereu de Art. 19, închiderea strâmtorilor se bazează de facto pe Art. 20 și 21:
Art. 20 În timp de războiu, Turcia fiind beligerantă, dispoziţiunile articolelor 10 până la 18 nu vor fi aplicabile; trecerea vaselor de războiu va fi în întregime lăsată la discreţiunea Guvernului turc.
Art. 21 În cazul când Turcia s-ar socoti ameninţată de o primejdie iminentă de războiu, ea ar avea dreptul să aplice dispoziţiunile articolului 20 al prezentei Convenţiuni.
Astfel, Turcia a închis strâmtorile invocând faptul că se simte amenințată de o primejdie iminentă, deși la nici două săptămâni după această decizie a găzduit delegațiile ucrainene și rusești pentru negocieri de pace pe teritoriul ei. A fost un plan bine calibrat, un fait accompli care susține declarațiile oficialilor turci din ultima perioadă.
Ne-am obișnuit ca Marea Neagră să fie o mare închisă din punct de vedere militar, iar Turcia a insistat constant asupra unei abordări regionale pentru securitatea ei.
În plus, Turcia construiește Canalul Istanbul, care va deveni cea de-a treia cale de acces către Marea Neagră – alături de strâmtori și Dunăre – extinzând capacitatea Turciei de a controla fluxurile maritime. Oferta Ankarei de a coordona dimensiunea navală a unei misiuni de pace prinde contur într-un moment într-un moment în care Europa gestionează simultan multiple crize, având forțe armate întinse peste capacitate și aflate abia într-un proces inițial de regenerare după perioada prelungită a „dividendului păcii”. Marea Britanie conduce deja, împreună cu Norvegia, coaliția pentru înzestrarea maritimă a Ucrainei, consolidând trendul unei abordări regionale la Marea Neagră.
Franța, la rândul ei, este preocupată de teatrul mediteranean după eșecurile din Africa și, poate mai important, de protejarea celei mai mari Zone Economice Exclusive din lume, datorată posesiunilor sale din Pacific.
Și România?
Strategia Națională de Apărare a țării sugerează această tendință de regionalizare prin accentul pus pe întărirea relațiilor cu Bulgaria, Turcia și „alte state riverane” — în practică, Ucraina, dat fiind că celelalte două sunt Federația Rusă și o Georgie fără flotă, alunecând înspre autoritarism.
Problema este că mesajul nu pare să fi ajuns la Ankara. Turcia nu caută co-lideri, ci își revendică deschis statutul de arhitect al Mării Negre, într-o logică de balansare a Rusiei pe care o practică de secole. În timp ce România vorbește despre cooperare, Turcia vorbește despre ordine: propria ei ordine regională.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: AGERPRES/EPA/JUSTIN LANE
