Aproximativ 3.000 de protestatari s-au adunat miercuri seara în fața administrației prezidențiale din Kiev, cerând cu vehemență veto-ul legii care subordonează direct Parchetului General instituțiile-cheie în lupta anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specială Anticorupție (SAPO).
Create în 2015, la insistențele Uniunii Europene și a altor structuri internaționale, NABU investighează corupția din instituțiile statului, iar SAPO are rolul de a superviza legalitatea și corectitudinea anchetelor desfășurate de NABU.
Miercuri seară, mile de protestatari scandau „Rușine!”, „Noi suntem puterea!”, „Veto legii!”, marcând astfel începutul celui mai amplu val de proteste din Ucraina, de la începutul invaziei ruse la scară largă, din februarie 2022.
Pe repede înainte
Controversata lege care pune cele două instituții anticorupție sub controlul Procuraturii Generale, al cărui șef este numit de președintele țării, a trecut foarte repede prin Parlament (imediat după aceea, legislativul a intrat în vacanță de vară) și a fost semnată de președintele Volodimir Zelenski chiar marți seară, pe fundalul primelor proteste.
Citește și: Proteste în Ucraina împotriva reformelor care slăbesc independența instituțiilor anticorupție
Pentru organizațiile societății civile, legea este nu numai o încălcare gravă a independenței sistemului anticorupție, reprezintă și o ruptură a „contractului informal” dintre autorități și cetățeni, prin care criticile la adresa abuzurilor statului erau temporar suspendate în numele luptei comune împotriva Rusiei.
Miercuri, protestele s-au extins în orașe mari ca Lviv, Dnipro, Odesa și Harkiv, inclusiv în apropierea frontului.
Avertismente repetate
Criticile interne au fost dublate de un avertisment dur venit de la Bruxelles: șefa Renew Europe, Valérie Hayer, a transmis că aceste derapaje „pun sub semnul întrebării angajamentul sincer al Ucrainei față de reformele promise”, punând în pericol nu doar aderarea la UE, ci și accesul la fonduri europene vitale în contextul războiului.
Pe lângă fondul special de ajutorare a Ucrainei, pus la dispoziție de UE, țările Uniunii Europene sunt în acest moment și cei mai mari furnizori de arme pentru Kiev, odată cu retragerea parțială a Statelor Unite. Mai mult, ele sunt și cele care vor plăti pentru armament american de ultima generație, începând cu sistemele antirachetă Patriot, vândut de Statele Unite și livrat prin intermediul NATO.
Sub presiunea publică și a apelului lansat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Zelenski a făcut un pas înapoi și a anunțat miercuri noapte că va retrimite proiectul în Parlament cu garanții pentru independența instituțiilor anticorupție. Parlamentul este acum în vacanță de vară.
Imagine știrbită?
Totuși, episodul a provocat daune serioase de imagine, remarcă mulți comentatori internaționali: după luni în care se bucura de peste 65% încredere publică, Zelenski se confruntă acum cu cea mai mare criză politică internă de la începutul invaziei ruse.
Europarlamentarul Daniel Freund (Verzi, Germania) a confirmat că Ucraina a ratat unele jaloane în planul de reforme agreat cu Bruxellesul, ceea ce a dus la întârzierea unor plăți din Mecanismul UE pentru Ucraina (instrument financiar multianual prin care Uniunea Europeană sprijină reconstrucția, reformele și funcționarea statului ucrainean cu un buget de 50 de miliarde de euro).
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES / EPA)
