Ucraina a primit prima tranșă, în valoare de 1,5 miliarde de dolari, în cadrul noului program al International Monetary Fund, a anunțat pe 3 martie premierul Yulia Sviridenko. Totuși, Kievul așteaptă în continuare ca Uniunea Europeană să aprobe un împrumut esențial pentru menținerea finanțelor țării afectate de război pe linia de plutire în acest an.
FMI a dat undă verde săptămâna trecută unui nou acord de finanțare pe patru ani, la doar câteva zile după ce Ungaria a blocat un împrumut european de 90 de miliarde de euro (105 miliarde de dolari), destinat să acopere o parte importantă din nevoile de apărare și bugetare ale Ucrainei până în 2027. Fără aceste fonduri, vistieria statului ucrainean ar putea rămâne fără lichidități până la jumătatea anului 2026.
Acordat la un summit din decembrie 2025, împrumutul european urma să primească aprobarea finală pe 24 februarie, pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă lansată de Rusia. Planurile au fost însă blocate în ultimul moment de Budapesta.
Eforturile UE
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a discutat pe 3 martie 2026 cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar cei doi lideri au indicat drept prioritate comună încheierea rapidă a adoptării împrumutului de sprijin pentru Ucraina și a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni, relatează 2eu.brussels.
În informarea oficială, Comisia precizează că discuția a fost centrată pe „prioritatea comună” a celor doi lideri de a încheia rapid adoptarea împrumutului de sprijin pentru Ucraina și a celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni.
În același context, Ursula von der Leyen și Volodimir Zelenski au discutat despre impactul evoluțiilor din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie, asupra securității energetice și asupra disponibilității materialelor de apărare.
Convorbirea are loc într-un moment în care Uniunea Europeană discută simultan instrumente de sprijin financiar pentru Ucraina și măsuri restrictive suplimentare, în timp ce evoluțiile din Orientul Mijlociu sunt analizate pentru efectele lor asupra piețelor energetice și asupra lanțurilor de aprovizionare cu materiale de apărare.
…și ce vrea Orban?
Acordat la un summit din decembrie 2025, împrumutul european în valoarea de 90 de miliarde de euro urma să primească aprobarea finală pe 24 februarie, pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă lansată de Rusia. Planurile au fost însă blocate în ultimul moment de Budapesta.
Guvernul ungar a anunțat că va menține veto-ul până când petrolul rusesc va începe din nou să curgă prin conducta Drujba, oprită de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce Ucraina a declarat că aceasta a fost avariată în urma atacurilor rusești.
Conducta, care traversează teritoriul ucrainean, rămâne o sursă majoră de energie pentru Ungaria și Slovacia, ambele acuzând Kievul că întârzie reparațiile.
Premierul ungar Viktor Orbán a anunțat pe 27 februarie că Ungaria și Slovacia vor crea un grup comun de inspecție pentru a evalua pagubele produse conductei, însă stadiul concret al acestei inițiative rămâne neclar.
Cine este de vină? Bruxelles-ul și Magyar
Viktor Orbán profită de temerile legate de o criză a prețurilor la energie cauzată de războiul din Iran pentru a încerca să recupereze teren în fața contracandidatului său Péter Magyar, înainte de alegerile din 12 aprilie.
Sondajele de opinie pun FIDESZ, partidul premierului, constant cu aproximativ 10 puncte procentuale în urma partidului de opoziție Tisza, condus de fostul său apropiat, Peter Magyar, arată Politico.
Orbán pune acum costurile energetice în centrul campaniei electorale și acuză partidul Tisza că ar conspira cu UE și Ucraina pentru a tăia Ungaria de la petrolul ieftin rusesc, susținând că aceste fluxuri ar fi putut proteja Budapesta de creșterea explozivă a prețurilor la petrol provocată de războiul din Iran.
Deși susține sprijinul umanitar pentru Ucraina și condamnă agresiunea Rusiei, liderul opoziției Peter Magyar s-a pronunțat împotriva trimiterii de arme maghiare sau a accelerării procesului de aderare a Ucrainei la UE.
Recent, Magyar a comentat și disputa legată de conducta Drujba, sugerând că el și Orbán ar trebui să inspecteze personal conducta împreună.
„Dacă (Orbán) deține informații credibile despre o amenințare reală, ar trebui să înceteze să răspândească incitare și panică” și să informeze în schimb opoziția și partenerii NATO despre situație, a declarat liderul opoziției pe X.
András Rácz, expert în politică externă la German Council on Foreign Relations, spune că, deși Magyar a adoptat o poziție precaută față de Ucraina, mesajul său general este clar: Ungaria își propune să redevină un partener european de încredere și constructiv — punând capăt erei veto-urilor lui Orbán.
(Sursa foto: Comisia Europeană / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
