Hub-ul UE Anti-Trafic (creat în iunie 2025) a publicat un studiu care examinează dificultatea de a distinge între condițiile de muncă exploatatoare și infracțiunea gravă de trafic de persoane. Analiza, care include exemple din Italia, Finlanda, Franța, Spania și Olanda, subliniază că legislația actuală este adesea prea complexă, lăsând victimele fără protecție și permițând infractorilor să scape nepedepsiți.
Ce este exploatarea prin muncă, în percepția UE?
Modelul de afaceri al exploatării prin muncă se bazează pe plata sub nivelul legal a lucrătorilor, evitarea taxelor și a altor contribuții obligatorii, precum și perceperea unor costuri exagerate de la angajați pentru recrutare, cazare, transport sau instrumente de lucru.
Exploatarea prin muncă este întâlnită frecvent în sectoare cu volum mare de forță de muncă, precum alimentația publică și industria alimentară, servicii de curățenie, agricultură, construcții, turism și hospitality, producție sau îngrijire domestică. Victimele sunt exploatate în diverse medii — restaurante, magazine, baruri, ferme, sere, șantiere, saloane de manichiură, spălătorii auto, fabrici, șantiere navale — dar și în gospodării private.
Aceste domenii se bazează, de regulă, pe o forță de muncă migrantă, slab calificată și temporară (adesea sezonieră). Riscul de exploatare crește acolo unde se folosesc lanțuri lungi de subcontractare și practici externe de recrutare sezonieră pentru a acoperi cererea fluctuantă de muncă. Absența unei reglementări eficiente a pieței muncii, inclusiv mecanisme insuficiente de inspecție, amplifică acest risc.
Citește și: UE taxează coletele mici din afara Uniunii: 3 euro per articol din iulie 2026
Raport, pe scurt
- Studiul arată că regulile juridice complexe fac dificilă diferențierea între exploatare și trafic.
- Se recomandă crearea unor liste comune de indicatori pentru a ajuta poliția să identifice cazurile.
- Statele membre trebuie să asigure anchetatori și judecători specializați în dinamica exploatării prin muncă.
Raportul identifică trei bariere majore în calea justiției: lipsa clarității conceptuale, interpretarea variată a legilor naționale și provocările practice în aplicarea acestora. Din cauza acestor factori, autoritățile ezită adesea să încadreze abuzurile la trafic de persoane, tratându-le mai degrabă ca încălcări minore ale codului muncii.
Pentru a remedia situația, studiul recomandă consolidarea utilizării cadrului Directivei UE Anti-Trafic și implementarea unor ghiduri naționale care să includă o listă standardizată de indicatori de trafic. De asemenea, se pune accent pe necesitatea ca investigatorii să inițieze anchete proactiv atunci când apar astfel de semnale, fără a aștepta plângeri formale.
Un alt punct cheie este sprijinul pentru victime. Autorii studiului insistă asupra faptului că toate victimele exploatării prin muncă trebuie să aibă acces la servicii de asistență, mecanisme de compensare și căi de atac sigure. În plus, este vitală formarea magistraților și a procurorilor pentru a înțelege dinamica complexă a constrângerii psihologice și economice care stă la baza acestor practici ilegale.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
