De astăzi, 10 octombrie 2025, partidele politice din Europa sunt obligate, în premieră, să declare transparent sumele cheltuite pe publicitate, odată cu intrarea în vigoare a noului Regulament european privind transparența publicității politice. Măsura, menită să combată propaganda și finanțarea opacă, este însă umbrită de o decizie radicală a giganților tehnologici: Google și Meta au anunțat că suspendă toată publicitatea politică și socială în UE pentru a evita sü fie penalizate în baza noilor reguli.
Noua legislație europeană, care se aplică integral de astăzi, stabilește standarde comune de transparență și vine să umple un gol major în legea electorală din România, unde, până acum, nu exista o obligație clară pentru partide de a publica sumele investite în campaniile de pe rețelele sociale.
Regulamentul impune ca orice material de publicitate politică să fie etichetat clar ca atare și să includă informații esențiale precum: cine a finanțat campania (sponsorul), suma exactă cheltuită și criteriile de direcționare, dacă mesajul a fost orientat către un public-țintă.
Obiectivul este de a oferi cetățenilor transparență deplină, permițându-le să facă alegeri informate. Legea nu interzice publicitatea politică și nu reglementează conținutul acesteia, ci se concentrează strict pe transparență.
Decizia Google și Meta de a se retrage de pe piața de publicitate politică a stârnit o reacție vehementă la Strasbourg, fiind văzută ca un act de sfidare a legislației democratice.
Negociatorul principal al Parlamentului pentru acest dosar, Sandro Gozi (Renew, Franța), a declarat:
Acest regulament este răspunsul Europei la scandalul Cambridge Analytica. Recent însă, Google și Meta au anunțat că vor opri toată publicitatea politică în loc să se conformeze. Această decizie ilustrează din nou atitudinea anumitor platforme majore – prioritizând interesele lor economice în detrimentul respectării regulilor democratice. În Europa însă, regulile democratice nu sunt opționale. A sugera că este posibil să ocolești legea este pur și simplu inacceptabil. Libertatea de exprimare nu trebuie să devină niciodată libertatea de a manipula. Regulamentul pe care îl implementăm astăzi este clar: protejarea interesului public și a democrației are prioritate față de profiturile giganților digitali.
Contra-argumente Google și Meta
Noile măsuri au fost criticate de companiile americane Google și Meta. Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, a anunțat încă din vară că, începând cu luna octombrie, nu va mai permite în Europa reclame legate de politică, alegeri sau teme sociale, invocând „cerințe imposibil de aplicat și incertitudini juridice” generate de regulamentul UE.
Google a transmis, la rândul său, că va restricționa reclamele politice pe platformele sale – inclusiv YouTube – permițând doar instituțiilor oficiale ale statelor membre, Uniunii Europene sau altor organisme publice să difuzeze astfel de conținut. Partidele politice și candidații individuali nu vor mai avea această posibilitate.
Facebook și Instagram au în Uniunea Europeană aproximativ 261, respectiv 272 de milioane de utilizatori activi lunar.
„Efectul Georgescu” s-ar putea amplifica
„Partidele mai mici, mai noi, precum și candidații independenți vor pierde un canal accesibil prin care puteau ajunge la alegători, în timp ce conturile mari, cu un public deja numeros, vor fi afectate într-o măsură mult mai mică”, a declarat eurodeputata slovacă liberală Veronika Cifrová Ostrihoňová, citată de Politico. „Această schimbare riscă să restrângă vocile care pot fi auzite și face campaniile electorale mult mai dificile pentru no-veniți.”
Alți observatori cred că blocarea reclamelor va avantaja politicienii de la extreme, în detrimentul celor cu mesaje moderate.
„Nu poți obține 50 de milioane de vizualizări cu videoclipuri plictisitoare despre politici publice. Dacă politicienii tăi nu au carismă online, acum sunt dezavantajați”, a spus Sam Jeffers, director executiv și cofondator al organizației non-profit WhoTargetsMe, care monitorizează campaniile online.
Mai este si a treia categorie de critici, cei care cred că noile reglementări și complicațiile pe ca le creează, distrag numai atenția Comisiei Europene de la adevărata luptă: să combată „algoritmii toxici care promovează propaganda în fața faptelor” și care bombardează utilizatorii cu „conținut senzaționalist”, în loc să le ofere „informațiile pe care chiar le caută”, a spus eurodeputata ecologistă germană Alexandra Geese.
UE luptă cu dezinformarea
Noul regulament privind transparența reclamei politice fost adoptat în februarie 2024 pentru a crește încrederea cetățenilor în procesele electorale și pentru a combate dezinformarea și ingerințele externe. El face parte dintr-un pachet legislativ mai larg, alături de Actul privind Serviciile Digitale (DSA) și Actul privind Piețele Digitale (DMA), prin care UE își consolidează suveranitatea digitală.
Pentru a sprijini aplicarea, Comisia Europeană a publicat pe 8 octombrie un ghid de implementare, care va fi discutat în Comisia pentru piața internă a Parlamentului și care este o unealtă eficientă, prin ceea ce propune, pentru transparentizarea publicității politice la nivelul statelor membre UE.
Ghidul elaborat de către Comisie conține, printre altele, modul de funcționare a Rețelei de Puncte de Contact Naționale. Două noi portaluri europene au fost deja lansate: unul care centralizează informațiile despre alegerile naționale din statele membre și altul care listează reprezentanții legali ai furnizorilor de publicitate politică din afara UE.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
