Consiliul Uniunii Europene a adoptat directiva care extinde lista poluanților ce afectează apele de suprafață și subterane și introduce standarde de mediu mai stricte pentru o serie de substanțe, inclusiv pesticide, produse farmaceutice, bisfenoli și PFAS – așa-numitele „substanțe chimice persistente”.
Noile reguli prevăd, în premieră, evaluarea riscului cumulativ al amestecurilor chimice, adaugă microplasticele și indicatorii rezistenței antimicrobiene pe listele de supraveghere și impun statelor membre termene clare de conformare: 2033 pentru standardele înăsprite la apele de suprafață și 2039 pentru aplicarea completă a noilor cerințe.
Pe scurt
- Directiva extinde lista UE a substanțelor poluante, incluzând produse farmaceutice, pesticide, bisfenoli și PFAS.
- Pentru prima dată sunt introduse reguli pentru evaluarea riscului cumulativ al substanțelor combinate.
- Sunt înăsprite standardele de calitate a mediului pentru mai mulți poluanți deja incluși pe listă.
- Microplastice și indicatori ai rezistenței antimicrobiene sunt adăugați pe listele UE de supraveghere pentru substanțe emergente.
- Statele membre trebuie să respecte noile standarde până în 2039, iar pentru standardele înăsprite în apele de suprafață termenul este 2033.
Consiliul afirmă că UE are deja reguli pentru monitorizarea și reducerea eliberării în mediu a substanțelor periculoase și a poluanților în apele de suprafață și subterane, iar lista acestor substanțe la nivel UE este actualizată și extinsă prin directiva adoptată acum.
Lista extinsă include produse farmaceutice, cum ar fi analgezice, pesticide, bisfenoli și substanțe per- și polifluoroalchilice (PFAS), descrise ca „substanțe chimice persistente”. Directiva introduce pentru prima dată reguli pentru evaluarea riscului cumulativ al substanțelor combinate, iar mai mulți poluanți deja prezenți pe listă vor fi supuși unor standarde de calitate a mediului mai stricte.
Pentru a sprijini revizuiri viitoare, directiva adaugă microplastice și indicatori ai rezistenței antimicrobiene pe listele de supraveghere ale UE, folosite pentru urmărirea substanțelor de interes emergent.
Documentul întărește și obligațiile de monitorizare și raportare pentru statele membre, pentru a îmbunătăți calitatea apei și transparența la nivelul Uniunii. O măsură menționată este introducerea monitorizării bazate pe efect pentru apele de suprafață, pentru a evalua impactul amestecurilor chimice. În plus, statele membre pot utiliza tehnologii de teledetecție și observații ale Pământului pentru monitorizare și trebuie să raporteze calitatea biologică, calitatea chimică și starea generală a corpurilor de apă, pentru date mai fiabile la nivelul UE.
Maria Panayiotou, ministru al agriculturii, dezvoltării rurale și mediului din Cipru, a declarat că directiva actualizată întărește obligațiile de monitorizare și raportare pentru țările UE și a prezentat monitorizarea bazată pe efect drept o măsură cheie pentru evaluarea impactului amestecurilor chimice. Într-o declarație separată, Consiliul menționează că siguranța calității apei este o prioritate a președinției cipriote.
Citește și: DSA are efect: 50 de milioane de decizii de moderare anulate în doi ani în UE
Consiliul precizează că acesta este pasul care închide procedura de adoptare în Consiliu, iar Parlamentul European este așteptat să organizeze votul final asupra directivei până la final de martie. Statele membre vor avea până în 2039 pentru a respecta noile standarde pentru apele de suprafață și subterane, iar pentru substanțele cu standarde de calitate a mediului revizuite și înăsprite în apele de suprafață termenul de conformare este 2033.
Consiliul avertizează că poluarea chimică a apelor de suprafață și subterane creează riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediul acvatic, inclusiv toxicitate acută și cronică pentru organismele acvatice. Conform datelor din planurile de management ale bazinelor hidrografice, 46% din apele de suprafață și 24% din apele subterane din UE nu îndeplinesc standardele de calitate a mediului existente, cu diferențe semnificative între state membre. Directiva urmărește să abordeze aceste provocări prin întărirea protecției împotriva poluanților emergenți și a amestecurilor chimice.
Directiva modifică Directiva-cadru privind apa, Directiva privind apele subterane și Directiva privind standardele de calitate a mediului și urmărește alinierea politicii UE în domeniul apei cu cele mai recente dovezi științifice. Actualizarea listei de poluanți și întărirea monitorizării sunt prezentate de Consiliu ca un pas pentru protejarea ecosistemelor și pentru asigurarea accesului la apă potabilă curată în UE.
Citește și: UE pierde ritmul în lupta pentru siguranța rutieră: obiectivul 2030, tot mai îndepărtat
Situația din România
România are deja obligații interne de monitorizare pentru PFAS în sursele de apă brută (din 2023)
În România există deja un cadru normativ care impune monitorizarea PFAS total și/sau „suma PFAS” în apele de suprafață și/sau subterane utilizate pentru captarea apei brute destinate consumului uman, în anumite condiții (debit/volum furnizat etc.). Aceste cerințe apar în Ordinul nr. 3414/2023, publicat pe Portal Legislativ.
Acest lucru este important deoarece noua directivă UE mută centrul de greutate către liste mai largi de poluanți, standarde mai stricte și o raportare mai coerentă – ceea ce, practic, poate însemna extinderea rețelelor, a frecvențelor și a gamei de analize cerute.
România a transpus deja o parte a noilor cerințe UE privind PFAS, dar pe segmentul „apă potabilă”
Separat de directiva privind poluanții în apele de suprafață/subterane, România a transpus Directiva UE revizuită privind apa potabilă prin Ordonanța nr. 7/2023 (Portal Legislativ), un act care reglementează calitatea apei destinate consumului uman.
Reprezentanța Comisiei Europene în România a comunicat, de asemenea, că din 12 ianuarie 2026 statele membre trebuie să monitorizeze armonizat PFAS în apa potabilă și să raporteze rezultate către Comisie (pe baza directivei privind apa potabilă).
Noua directivă adoptată în februarie 2026 țintește corpurile de apă (râuri, lacuri, acvifere) și poluarea la sursă, iar asta se leagă direct de costuri și de dificultatea de a trata poluarea „mai în aval” în stațiile de tratare a apei.
Citește și: Kaja Kallas vs Marco Rubio: apărarea Europei începe în Ucraina!
Ce se schimbă în practică în România
Pe baza direcției stabilite de Consiliul UE, principalele efecte probabile pentru România sunt:
• Mai multe substanțe de urmărit: laboratoare, autorități de gospodărire a apelor, operatori și instituții de sănătate publică vor avea de integrat substanțe noi (ex. anumite farmaceutice), pe lângă cele deja consacrate. Posibil să fie nevoie de investiții în aparatură mai performantă și în reactivi (substanțe folosite la analize) care sunt foarte scumpi.
• Standarde mai stricte pentru unii poluanți existenți: poate însemna că unele corpuri de apă considerate „la limită” vor necesita planuri suplimentare de măsuri în bazine hidrografice.
• Accent pe „mixturi” (cumulativ): în loc să fie tratate izolat, combinațiile de substanțe ar putea duce la presiune pentru măsuri integrate (industrie, agricultură, farmaceutice, ape uzate).
• Monitorizare și raportare mai solide: aceasta implică, de regulă, bugete, capacitate analitică, interoperabilitate a datelor și transparență.
• Colectare: România nu are în prezent rețele bine conturate de colectare a medicamentelor uzate, multe din ele ajungând fie pe gropile de gunoi menajer, ori în rețeaua de canalizare, fie direct în natură.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Engin Akyurt / Pexels.com)
