Uniunea Europeană a adoptat pentru prima dată un cadru penal unitar care incriminează explicit corupția, inclusive a politicienilor și înalților funcționari, din toate statele membre, marcând cea mai ambițioasă reformă anticorupție de până acum. Directiva revizuită stabilește o listă comună de infracțiuni, pedepse minime și obligații instituționale, de la înființarea unor organisme anticorupție independente până la publicarea anuală a datelor despre anchete și condamnări.
Noua arhitectură legislativă închide lacune exploatate de-a lungul anilor și uniformizează pentru prima dată la nivel european tratamentul penal al mitei, traficului de influență, deturnării de fonduri și îmbogățirii ilicite în sectorul public.
Noul text armonizează infracțiuni precum luarea și darea de mită, atât în sectorul public, cât și în cel privat, deturnarea de fonduri, traficul de influență, obstrucționarea justiției, îmbogățirea ilicită, exercitarea ilegală a unei funcții publice, precum și ascunderea sau complicitatea la acte de corupție. Pentru aceste infracțiuni, directiva prevede pedepse maxime/ minime cuprinse între trei și cinci ani de închisoare.
Pentru persoanele juridice, statele membre vor putea aplica sancțiuni substanțiale: între 3% și 5% din cifra de afaceri globală sau, alternativ, amenzi fixe cuprinse între 24 și 40 de milioane EUR, în funcție de gravitatea infracțiunii.
Directiva introduce obligația fiecărui stat membru de a institui un organism anticorupție independent, cu personal adecvat, buget suficient și autonomie în evaluarea riscurilor și emiterea de recomandări.
Textul solicită, de asemenea, ca statele membre să adopte periodic strategii naționale anticorupție elaborate în cooperare cu societatea civilă, precum și mecanisme de prevenție și formare profesională pentru sectoarele cu risc ridicat.
Pentru a asigura o aplicare coerentă la nivel european, directiva consolidează cooperarea operațională dintre EPPO ( Parchetul European, condus în acest moment de Laura Codruța Kövesi), OLAF, Europol și Eurojust, menită să faciliteze investigarea transfrontalieră a cazurilor de corupție care afectează interesele financiare ale Uniunii. Statele membre vor fi obligate să colecteze și să publice anual date privind investigarea și condamnările pentru infracțiuni de corupție, pentru a spori transparența și comparabilitatea situației între țări.
Negociatorii Parlamentului European au descris acordul drept „un progres semnificativ pentru cetățeni și pentru protejarea statului de drept în Europa”. Ei au subliniat că armonizarea normelor va reduce lacunele exploatate în trecut de persoanele sau entitățile implicate în corupție și va contribui la creșterea încrederii în instituțiile publice.
Acordul provizoriu urmează să fie aprobat formal de Parlamentul European și Consiliu, după care statele membre vor avea un termen pentru transpunerea noilor reguli în legislația națională. Directiva va deveni aplicabilă odată ce procedura legislativă se finalizează.
Capitalele europene au acum doi ani pentru a transpune directiva și încă un an pentru a prezenta Comisiei planurile naționale anticorupție.
Context si critici:
Acordul asupra acestui act normativ, negociat timp de peste doi ani, a venit în aceeași zi (marți 2 decembrie) în care Bruxellesul a fost zguduit de unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție care au afectat o instituție europeană în ultimele decenii.
Citește și: Percheziții la „Ministerul de Externe” al UE și la Colegiul Europei în ancheta privind o presupusă fraudă
„Consiliul nu a dorit acest proiect de lege”, a declarat pentru Politico negociatoarea-șefă a Parlamentului European, Raquel García Hermida-van der Walle. „Au luptat pentru fiecare literă, pentru că pur și simplu nu le place să fie obligați să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal.”
Unul dintre cele mai controversate puncte ale proiectului a fost obligația statelor UE de a recunoaște și sancționa infracțiunea de „abuz în serviciu” comisă de funcționari publici — obligație blocată de Italia, după ce premierul Giorgia Meloni a eliminat această infracțiune din legislație în 2024. Germania și Olanda s-au opus, de asemenea, măsurii.
Negociatorii au ajuns la un compromis prin atenuarea formulării: au eliminat referirea explicită la infracțiunea de „abuz în serviciu” și au cerut în schimb statelor UE să incrimineze „cel puțin anumite încălcări grave ale legii, constând într-o acțiune sau omisiune a unui funcționar public în exercitarea atribuțiilor sale.”
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pexels.com / Dušan Cvetanović)
