Uniunea Europeană pariază pe natură ca soluție la crizele climatice și economice tot mai frecvente. Programul LIFE a lansat cel mai amplu proiect din istoria sa, alocând 160 de milioane de euro pentru refacerea zonelor umede din Spania. Inițiativa, care va reuni autorități publice, ONG-uri și sectorul agricol, vizează restaurarea a zeci de mii de hectare de ecosisteme degradate și este prezentată drept un test major pentru noua strategie europeană de creștere a rezilienței la schimbările climatice.
Zonele umede sunt descrise drept „aliați puternici” în lupta împotriva schimbărilor climatice, oferind servicii critice precum prevenirea inundațiilor, atenuarea secetei și stocarea carbonului. Cu toate acestea, ele s-au aflat sub o presiune severă timp de decenii. LIFE HumedalES își propune să îmbunătățească starea de conservare a 43 de tipuri de habitate, de la lacuri montane înalte până la lagune de coastă.
Proiectul se remarcă nu doar prin amploarea sa, ci și prin abordarea sa colaborativă. Acesta unește organismele publice de mediu, autoritățile agricole și sectorul turismului într-un efort național coordonat. Acest lucru se aliniază cu studiile recente care arată că restaurarea strategică a zonelor umede poate reduce semnificativ poluarea cu azot, îmbunătățind calitatea apei fără a afecta producția agricolă.
Așa cum a remarcat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, îmbunătățirea capitalului natural este esențială pentru competitivitate și suveranitate alimentară. „A pierde natura înseamnă a pierde reziliența”, a declarat Comisia, poziționând acest proiect în centrul obiectivelor Regulamentului UE privind restaurarea naturii.
Situația din România
România are în prezent 20 de situri Ramsar (zone umede de importanță internațională), înscrise în baza Convenției Ramsar, care protejează habitate acvatice valoroase pentru biodiversitate și servicii ecosistemice.
România a aderat la Convenția Ramsar în 1991 prin Legea nr. 5/1991, ceea ce înseamnă un angajament de a proteja și gestiona durabil zonele umede de importanță internațională de pe teritoriul țării. Practic, convenția definește zonele umede ca habitate naturale sau artificiale acoperite permanent sau temporar cu apă, de la bălți și turbării până la luncile râurilor și delte.
Suprafața totală a acestor zone umede protejate depășește 1,17 milioane de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 5% din teritoriul țării.
Delta Dunării rămâne cel mai extins și emblematic sit Ramsar din România, fiind inclus în convenție încă din 1991 și reprezentând mai mult de jumătate din suprafața totală a siturilor Ramsar de pe teritoriul țării.
Printre siturile Ramsar românești se numără Delta Dunării, Brațul Borcea, Lunca Mureșului, Comana sau Tinovul Poiana Stampei, dar și situri mai recente precum Eleşteiele Jijiei şi Miletinului (cunoscută ca „Delta Moldovei”).
Unele situri au suferit extinderi de suprafață prin măsuri de conservare integrate — de exemplu, Complexul piscicol Dumbrăvița-Rotbav a crescut de la 414 hectare la peste 2.200 hectare pentru a include habitate umede adiționale și pentru a susține diversitatea de păsări acvatice.
Chiar dacă siturile Ramsar sunt protejate formal, perspectiva conservării nu este neapărat stabilă:
Există semnale potrivit cărora anumite părți din zone umede restaurate s-ar putea confrunta cu presiuni economice, precum convertirea în teren agricol, în ciuda legislației de protecție și angajamentelor internaționale.
(Sursa imagine: Fundación Biodiversidad / Facebook)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
