UE prelungește sancțiunile împotriva liderilor transnistreni până în octombrie 2026, în sprijinul Republicii Moldova

Data:

Bruxelles, 11 noiembrie 2025 — Consiliul Uniunii Europene a decis prelungirea sancțiunilor impuse liderilor regiunii separatiste Transnistria până la 31 octombrie 2026, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Măsurile restrictive vizează oficialii transnistreni responsabili de blocarea procesului de reintegrare și de încălcarea drepturilor fundamentale, și includ interdicții de călătorie în UE și înghețarea activelor.

Decizia subliniază, totodată, solidaritatea regională, fiind susținută de zece state partenere, inclusiv Ucraina, Serbia și Albania.

Uniunea Europeană a salutat faptul că zece țări partenere, Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Ucraina, s-au aliniat oficial la regimul de sancțiuni și vor asigura conformitatea politicilor lor naționale cu decizia Consiliului. Această coordonare reflectă solidaritatea regională față de Republica Moldova și sprijinul față de ordinea europeană de securitate.

Regiunea transnistriană, o fâșie de teritoriu de-a lungul Nistrului, s-a autoproclamat „republică” în 1990, dar nu este recunoscută de niciun stat membru al ONU. După conflictul armat din 1992, regiunea a rămas sub controlul unei administrații separatiste, susținute politic, economic și militar de Federația Rusă, inclusiv prin prezența trupelor ruse dislocate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Uniunea Europeană a introdus măsuri restrictive specifice împotriva liderilor transnistreni începând din 2003, pentru a descuraja acțiunile care subminează suveranitatea Moldovei.

Regimul de sancțiuni este reînnoit anual și face parte din Politica Externă și de Securitate Comună (PESC).

În ultimii ani, odată cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dimensiunea de securitate a regiunii transnistrene a devenit o preocupare majoră la Bruxelles, fiind strâns monitorizată de Delegația UE la Chișinău, de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și de Misiunea UE de Parteneriat în Moldova (EUPM Moldova).


Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.


Citește și: Nicu Ștefănuță cere garantarea dreptului la avort în UE: „Accesul la educație și controlul corpului sunt aceeași libertate europeană”

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto: AGERPRES / CRISTIAN LUPASCU

spot_imgspot_img
2EU.Brussels
2EU.Brusselshttps://2eu.brussels/
2eu.brussels este un proiect jurnalistic și educațional născut la Bruxelles, care își propune să aducă instituțiile europene mai aproape de oameni. Scriem clar, verificat și contextualizat despre ce se întâmplă la Parlamentul European, Consiliu și Comisie — și de ce contează pentru România. Platformă media dezvoltată de Euronium.Brussels în parteneriat cu PRESShub, 2eu.brussels realizează și publică știri, analize, opinii și interviuri, alături de fișe dedicate eurodeputaților români, resurse utile și o agendă săptămânală a evenimentelor europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img
spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related