UE vrea să își afirme rolul în negocierile pentru Ucraina: „Există un singur agresor și o singură victimă”

Data:

Polonia spune ceea ce ceilalți gândesc: „Sper că nu victima va fi cea asupra căreia se impun restricții, ci agresorul”, a comentat la Bruxelles ministrul de externe Radosław Sikorski (foto). Referindu-se la „planul de pace în 28 de puncte” pentru Ucraina, care ar fi fost negociat informal de Statele Unite și Rusia și prezentat deja Kiev-ului, el a subliniat că în acest moment, Europa este „principalul susținător al Ucrainei” și că securitatea continentului este direct afectată de rezultatul acestui conflict.

Sikorski a ținut să reamintească, înainte de începerea reuniunii miniștrilor de externe UE de la Bruxelles, că „niciun oficial european nu este implicat în redactarea planului de pace”.

Polonia „salută orice efort credibil de pace”, dar consideră esențial ca UE să fie consultată în orice inițiativă diplomatică majoră, a mai declarant Sikorski.

Presa internațională a relatat că o echipă informală (trimisul privat al lui Trump, Steve Whitkoff, şi emisarul rus Kirill Dmitriev) ar fi redactat un plan în 28 de puncte: patru capitole (pace în Ucraina; garanţii de securitate; securitate europeană; relaţii viitoare SUA-Ucraina-Rusia). Conform unor relatări, planul ar include condiţii foarte dure pentru Ucraina — pierderea unor teritorii şi reduceri masive ale capacităţii militare — şi ar fi fost transmis în diverse capitale. Kremlinul a declarat că oficial, nu există „noi evoluții”.

La Bruxelles, Ucraina ocupă un loc central pe agenda Consiliului Afaceri Externe. Discuțiile se concentrează pe patru direcții principale: evaluarea măsurilor suplimentare împotriva „shadow fleet”, analiza situației de securitate și a atacurilor asupra infrastructurii civile, sprijinul umanitar și discuțiile privind eforturile internaționale de pace.

Citește și: Bruxelles dă startul programului „Justiția Digitală 2030”, cu investiții în digitalizare și formare în inteligență artificială

„Există un singur agresor, și o singură victimă”

Remarcile critice ale ministrului polonez de externe au fost reluata și de Kaja Kallas, comisarul european care coordonează politica externă a Uniunii Europene.

Ea a reiterat că UE sprijină orice efort „semnificativ” care urmărește o pace durabilă. Ea a subliniat însă că „pentru ca orice plan să funcționeze, trebuie să îi avem la bord pe ucraineni și pe europeni”, indicând că legitimitatea oricărei inițiative depinde de acceptarea sa de către Ucraina și statele membre ale Uniunii. Kallas a reafirmat, de asemenea, principiul prezent în toate pozițiile oficiale ale UE: în acest război „există un singur agresor și o singură victimă”.

Citește și: Europa se pregătește pentru „mobilitatea totală”: UE devine și un spațiu comun de securitate prin infrastructuri duale civil-militare

O voce disidentă, care s-ar putea tripla

Ungaria și-a reafirmat poziția distinctă în cadrul Uniunii Europene privind războiul din Ucraina, anunțând sprijin deplin pentru inițiativele de pace promovate de președintele american Donald Trump și criticând abordarea instituțiilor europene față de Kiev.

Declarațiile au fost făcute de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe.

Potrivit lui Szijjártó, Budapesta susține demersurile Washingtonului pentru organizarea unui summit internațional menit să obțină un acord de pace. El a precizat că Ungaria este „gata să găzduiască summitul” imediat ce participanții sunt pregătiți, subliniind că atât partea americană, cât și cea rusă ar fi indicat deschidere pentru o astfel de întâlnire. Ministrul a afirmat că „președintele american este absolut angajat în eforturile sale de pace, iar Ungaria îl susține pe deplin” în aceste demersuri.

Szijjártó a criticat dur reacția Comisiei Europene în legătură cu un recent scandal de corupție relatat în Ucraina, susținând că „Bruxelles-ul ar fi trebuit să oprească imediat plățile către Kiev” și să solicite „o clarificare financiară completă” privind modul în care au fost cheltuite fondurile europene. El a descris situația drept dovada existenței „unui sistem corupt” și a folosit sintagma „war mafia”, afirmând că este „nebunie” ca președinta Comisiei să solicite statelor membre un nou pachet financiar de 100 de miliarde de euro fără a aborda public problema.

Szijjártó a contestat și evaluările instituțiilor europene privind evoluția războiului. Răspunzând afirmațiilor potrivit cărora „timpul nu este de partea Rusiei”, Szijjártó a susținut că Bruxelles-ul „trăiește în iluzii”, afirmând că Rusia „ocupă tot mai multe teritorii”.

A sugera că Ucraina ar fi într-o poziție mai favorabilă ar reprezenta „o iluzie”. În opinia sa, „timpul nu este de partea Ucrainei”, iar situația de pe front ar indica o avansare rusă, nu ucraineană.

Ministrul a abordat și relația cu viitorul guvern al Republicii Cehe, condus de miliardarul populist Andrej Babiš, afirmând că legăturile politice dintre Budapesta și Praga sunt „strânse” și că cei doi premieri sunt aliați și co-fondatori ai grupării Patriots for Europe. Szijjártó a declarat că viitoarea conducere cehă va susține „un interes național ferm” în Consiliul European și că se așteaptă la o cooperare apropiată între liderii Ungariei, Cehiei și Slovaciei.

Citește și: Renumitul „Schengen militar” poate deveni realitate, la fel acronimul EMERS

UE caută să lupte cu „flota fantomă” a Rusiei si se gândește la„ pachetul 20” de sancțiuni

Înalta reprezentantă pentru politică externă a UE, Kaja Kallas, a informat – tot înainte de reuniunea miniștrilor de exteren – că se vor discuta „foarte aplicat” ce măsuri suplimentare poate adopta UE pentru a reduce veniturile de care Moscova dispune pentru continuarea invaziei în Ucraina.

Kallas a subliniat că această flotă clandestină „chiar are un efect asupra veniturilor Rusiei pentru a finanța acest război” și a atras atenția asupra atacurilor recente care au vizat infrastructura civilă din Ucraina. Potrivit evaluării sale, 93% dintre țintele lovite de Rusia sunt infrastructuri civile, precum școli, spitale și blocuri de locuințe, ceea ce indică un tipar constant de bombardare a zonelor rezidențiale.

(Sursa foto: Ministerul Afacerilor Externe)

Citește și: Parlamentul European pune lupa pe salariile minime: UE cere criterii corecte, nu un salariu unic pentru toate țările


Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.


Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
2EU.Brussels
2EU.Brusselshttps://2eu.brussels/
2eu.brussels este un proiect jurnalistic și educațional născut la Bruxelles, care își propune să aducă instituțiile europene mai aproape de oameni. Scriem clar, verificat și contextualizat despre ce se întâmplă la Parlamentul European, Consiliu și Comisie — și de ce contează pentru România. Platformă media dezvoltată de Euronium.Brussels în parteneriat cu PRESShub, 2eu.brussels realizează și publică știri, analize, opinii și interviuri, alături de fișe dedicate eurodeputaților români, resurse utile și o agendă săptămânală a evenimentelor europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img
spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related