Într-o sală plină, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, evenimentul „Ultimul curs” dedicat Andreei Chiș s-a transformat într-o dezbatere publică despre statul de drept, educație juridică, comunicare și responsabilitate.
La Cluj-Napoca, pe 24 februarie 2026, „Ultimul curs” al Andreei Chiș – fostă judecătoare, fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii și fost lector la Facultatea de Drept a UBB – a fost mai mult decât o ceremonie de retragere. A fost o seară de autoreflecție și de proiecție, în care colegi din magistratură și avocatură, profesori, jurnaliști, studenți și reprezentanți ai societății civile au discutat despre felul în care profesiile publice își păstrează sensul.
Evenimentul a fost organizat de Andy Daiszler, care a descris seara drept un „experiment” civic și cultural: aducerea pe scenă, în fața unui public larg, a unui profesionist din afara sferei artistice sau sportive, pentru a vorbi nu doar despre carieră, ci despre valori, idei și felul în care acestea influențează viața publică.
Vizibil emoționată, Andrea Chiș a spus că momentul nu trebuie citit ca un sfârșit, ci ca o etapă. În fața unei săli în care s-au regăsit familia, prieteni, colegi și mai multe generații de studenți, ea a insistat asupra ideii că parcursurile profesionale nu mai sunt lineare și că oamenii nu mai rămân, de-a lungul vieții, într-o singură profesie sau într-un singur rol.
Prima parte a serii a fost dedicată educației și mentoratului. Au vorbit judecătoarea Roxana Dan, avocatul Șerban Mircioiu și judecătoarea Florina Popa, într-un panel care a reconstruit, prin amintiri și exemple concrete, felul în care Andrea Chiș a predat procedura civilă, a încurajat contradicția argumentată și a format, dincolo de materie, reflexe de gândire și de responsabilitate.
Astfel, s-a conturat ideea că miza unui profesor de drept nu este doar transmiterea unei informații juridice – oricum perisabilă –, ci amprenta lăsată în felul în care studenții gândesc, argumentează și se raportează la valori. În acest context, Andrea Chiș a formulat și ceea ce a numit, practic, „lecția finală”: libertatea rămâne o valoare centrală, dar ea nu poate exista fără responsabilitate, iar responsabilitatea înseamnă, înainte de toate, asumarea greșelii și repararea ei.
În răspunsurile sale, fosta judecătoare a vorbit și despre învățământul juridic din România, pe care îl consideră prea conservator în raport cu schimbările de ritm, de comunicare și de așteptări ale studenților. Experiența de a reveni ea însăși în bancă, ca studentă la Psihologie, a fost invocată ca argument pentru nevoia de modernizare a metodelor de predare și, mai ales, pentru o mai bună înțelegere a perspectivei studentului.
„Justiția și educația au uitat, uneori, pe cine deservesc: justiția este pentru justițiabil, iar noi, profesorii, suntem acolo pentru studenți”, consideră Andrea Chiș.
A doua parte a serii a mutat accentul spre justiție și profesiile juridice. Au intervenit, între alții, Liana Cociș, Flavia Maier (decanul Baroului Cluj), Stanca Ghidro și Paul Popa, iar discuția a urmărit atât traseul profesional al Andreei Chiș, cât și proiectele prin care aceasta a încercat să apropie judecători și avocați, să creeze spații de dialog și să susțină o cultură profesională bazată pe respect, claritate și cooperare instituțională.
Temele mai incomode nu au fost evitate. Andrea Chiș a vorbit deschis despre cultura organizațională, despre dificultățile de a lucra în medii toxice, despre recrutarea în magistratură și despre lipsa de transparență în anumite mecanisme interne. A abordat și subiectul pensionării timpurii, arătând că problema nu ține doar de vârstă, ci de situațiile în care profesioniștii ajung să nu mai poată lucra în acord cu standardele lor într-un context instituțional care nu îi mai susține.
„Nu putem rămâne foarte mult timp într-o stare de rău permanent. Nimic nu stagnează – de aceea cred că schimbarea în justiție va veni, chiar dacă nu vine imediat”, a spus fosta judecătoare. Iar schimbarea este așteptată și de la tinerele generații dacă se va face o selecție corectă: „La interviurile pentru magistratură este esențial cine evaluează: selecția ajunge, uneori, să fie făcută după chipul și asemănarea celui care selectează”, a atras atenția Andrea Chiș.
Întrebată cum va continua să contribuie „din afară”, Andrea Chiș a spus că nu are un plan rigid, dar va rămâne implicată în teme de stat de drept, inclusiv în contexte internaționale, și va continua proiecte de expertiză și dialog public, inclusiv în Republica Moldova. De asemenea, a indicat că educația juridică și comunicarea publică rămân două direcții în care vrea să lucreze, inclusiv prin proiecte universitare și formate media.
O secțiune consistentă a fost dedicată relației dintre justiție și presă. Intervențiile Andreei Pocotilă (Recorder), Vitalie Cojocari (independent), Ruxandrei Hurezean (PressHub), ale lui Vasile Hotea–Fernezan (TVR) au readus în discuție un fapt pe care mai mulți jurnaliști l-au remarcat: în anii în care sistemul judiciar comunica greu cu publicul, Andrea Chiș se număra printre puținii magistrați care răspundeau presei și explicau mecanisme juridice complicate. În sală, această disponibilitate a fost recitită nu ca simplă relație cu presa, ci ca formă de responsabilitate față de public.
„Lipsa de transparență afectează grav încrederea în instituții, consideră fosta judecătoare, pentru că transparența stă la baza încrederii.”
În ultima parte, întrebările din public au extins dezbaterea spre teme precum educația juridică în școli, corupția judiciară, rolul presei de investigație și limitele actuale ale autoguvernării sistemului judiciar prin CSM. Răspunsurile Andreei Chiș au rămas în aceeași cheie a serii: critică directă, dar nu nihilistă; luciditate instituțională, dar și convingerea că schimbarea este posibilă, chiar dacă nu vine imediat.
În final, „Ultimul curs” a părut mai degrabă începutul unei alte forme de prezență publică decât închiderea unei etape. Dincolo de biografia unei magistrate și profesoare, seara de la Cluj a funcționat ca un semnal mai larg: că societatea are nevoie de profesioniști care să explice, să se expună, să își asume și să rămână în dialog cu publicul chiar și după ce ies din instituții.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
