Adoptarea unui alfabet comun latin de către Organizația Statelor Turcice marchează nu doar o reformă lingvistică, ci și o mișcare geopolitică. Pentru Moscova, care a folosit limba rusă și alfabetul chirilic drept instrumente de proiecție a puterii „soft” în fostul spațiu sovietic, această decizie echivalează cu o provocare directă.
Organizația Statelor Turcice (OST) a ajuns la un consens privind un Alfabet Turcic Comun bazat pe latină, format din 34 de litere, în 2024. Acest concept respectă diversitatea fonetică a limbilor turcice.
Noul alfabet este o versiune ușor modificată a alfabetului turc (care are 29 de litere), la care s-au adăugat caractere speciale pentru a reprezenta sunetele unice din limbile central-asiatice: kazahă, kârgâză, uzbecă și turkmenă.
De la Istanbul până la Bișkek, acest alfabet va uni peste 200 de milioane de oameni. Ideea unui alfabet comun transcende simpla comunicare scrisă; ea vizează consolidarea unei identități naționale care poate scoate aceste culturi din umbra sovietică. Astfel, trecerea de la chirilic (alfabetul impus în perioada sovietică) la latin (alfabetul folosit în Turcia) este un act simbolic puternic de de-rusificare. Chirilicul este perceput ca un vestigiu al dominației Moscovei, în timp ce latina reprezintă legătura cu Ankara și cu rădăcinile culturale turcice pre sovietice (sau cel puțin cu o direcție occidentală/modernă).
Pe lângă acest aspect, unul la fel de important este că un alfabet latin modernizat este considerat mai compatibil cu mediul digital global (tehnologie, internet, tastaturi standard).
Limba rusă și alfabetul chirilic au fost instrumente esențiale prin care Moscova menține influența politică, economică și culturală în spațiul ex-sovietic. Renunțarea la chirilic în favoarea unui sistem legat de Turcia ale țărilor din est este un semnal clar: se dorește scăderea dependenței de Moscova și apropierea de Ankara.
Rusia percepe și a perceput și în trecut această mișcare ca pe o amenințare directă la adresa securității sale informaționale și culturale. Vechile republici turcice sunt considerate de Rusia drept curtea sa tradițională. Orice pas către o aliniere lingvistică cu Ankara este întâmpinat cu presiuni economice (cum s-a văzut în cazul Kârgâzstanului) sau retorice, pentru a descuraja abandonarea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică și oficială.
Doar Kârgâzstanul a decis, până acum, să nu înlocuiască alfabetul chirilic cu cel latin. Cu toate acestea, Ankara a început deja să tipărească cărți în noua scriere. Orice decizie a Kârgâzstanului de a abandona chirilicul s-ar putea să nu fie pe placul aliatului său apropiat, Rusia, care va vedea acest lucru ca pe o încercare de a se îndepărta de influența sa.
Politicienii ruși au îndemnat în mod repetat Bișkekul să nu submineze rolul limbii ruse, care este limbă oficială în Kârgâzstan. Influența Turciei în rândul țărilor vorbitoare de limbi turcice este în creștere, iar influența Azerbaidjanului în Caucaz crește, de asemenea. Prin urmare, influența Rusiei va scădea, iar numărul de persoane care folosesc alfabetul chirilic, la fel.
Totuși, acest lucru ar putea duce la confuzie, în special în Uzbekistan și Kazahstan, unde oamenii folosesc atât alfabetul latin, cât și pe cel chirilic. De asemenea, fiecare limbă are sunete unice, iar un singur alfabet s-ar putea să nu se potrivească tuturor. Experții avertizează că ar putea rezulta un standard alfabetic apropiat, dar nu unitar.
Acum un secol, limba rusă și alfabetul chirilic au fost impuse asupra fostelor republici sovietice de către Moscova. Acum, îndepărtarea de chirilic ar putea însemna o distanțare de sfera de influență a Rusiei.
Pentru Moscova, alfabetul chirilic este un pilon al conceptului de Russkiy Mir (Lumea Rusă) și al integrării în Uniunea Economică Euroasiatică (UEEA). Oficiali și analiști ruși denunță în mod constant trecerea la latină ca fiind un „atac asupra lumii ruse” și o tentativă a Turciei și a Occidentului de a slăbi influența Moscovei în spațiul ex-sovietic.
Limba rusă are statut de limbă oficială, spre exemplu, în Kârgâzstan și joacă un rol crucial ca lingua franca în întreaga Asie Centrală. Renunțarea la chirilic pe plan național ar slăbi inevitabil și rolul limbii ruse în administrație, educație și mass-media, afectând astfel capacitatea Rusiei de a-și proiecta puterea „soft” și de a menține conexiunile politice și de securitate. Organizații precum OTSC (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă) este un exemplu elocvent în această direcție, deoarece este o alianță militară care include mai multe state care au făcut parte din Uniunea Sovietică și care a fost înființată cu scopul de a asigura securitatea colectivă a statelor membre.
În concluzie, Rusia va folosi interdicții comerciale țintite – deși este momentan într-un punct vulnerabil datorită sancțiunilor internaționale, a invaziei Ucrainei și a atacurilor constante de pe frontul din est. Cu toate acestea, distanțarea culturală de Rusia, în special prin schimbarea alfabetului, va avea probabil consecințe economice imediate asupra țărilor care au decis îndepărtarea de aceasta.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO/EPA)
