Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat validitatea Directivei privind salariile minime adecvate, respingând cererea Danemarcei de anulare, dar a eliminat două prevederi considerate excesive — cele referitoare la criteriile de stabilire și la interzicerea reducerii salariilor indexate automat. Decizia, salutată de Comisia Europeană ca un pas spre echitate socială, reprezintă totodată un verdict parțial favorabil Danemarcei, întrucât reafirmă că stabilirea concretă a salariilor rămâne competența exclusivă a statelor membre.
Directiva (UE) 2022/2041 stabilește criterii comune prin care statele UE trebuie să garanteze salarii minime echitabile, fie prin legislație, fie prin negociere colectivă. Potrivit Comisiei, aplicarea sa contribuie la reducerea inegalităților salariale, la combaterea sărăciei în rândul persoanelor care muncesc și la consolidarea cererii interne.
„Fiecare lucrător din Europa ar trebui să poată trăi din munca sa. Hotărârea de astăzi este un moment de referință pentru demnitate și echitate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu, a adăugat că decizia „întărește modelul social european bazat pe salarii corecte și negociere colectivă solidă”.
Curtea a confirmat validitatea articolelor referitoare la negocierea colectivă, considerate esențiale pentru protejarea lucrătorilor cu venituri mici.
Au fost anulate doar părți din două dispoziții privind criteriile de calcul ale salariilor minime și interdicția reducerii acestora în cazul indexării automate, fără a afecta transpunerea națională.
Comisia analizează impactul acestor modificări, precizând că procesul de aplicare a directivei continuă în toate statele membre.
De la adoptarea actului, salariile minime au crescut în majoritatea țărilor UE, iar diferențele între cele mai ridicate și cele mai scăzute niveluri s-au redus.
La începutul anului 2025, salariul minim era reglementat prin lege sau acord-cadru în 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Doar Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia nu aplică un salariu minim național, bazându-se în schimb pe negocieri colective între partenerii sociali. Datele publicate de Eurostat arată că diferențele dintre state rămân considerabile, reflectând diversitatea nivelurilor de protecție socială și a productivității economice în cadrul pieței unice.
În ianuarie 2025, salariul minim lunar brut era sub 1 000 de euro în zece state membre, printre care România (814 €), Bulgaria (551 €) și Ungaria (707 €), în timp ce Luxemburg deținea cel mai ridicat nivel, de 2 638 €. Aceste disparități confirmă decalajele persistente între estul și vestul Uniunii, dar și progresele realizate în ultimii ani, în special în Europa Centrală și de Est, unde majorările salariale au contribuit la reducerea treptată a diferențelor de venit.
Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate este o inițiativă legislativă majoră a Uniunii Europene, adoptată în octombrie 2022, care urmărește să asigure tuturor lucrătorilor din statele membre un venit suficient pentru un nivel de trai decent. Ea nu impune un salariu minim unic la nivel european, ci stabilește un set comun de principii prin care fiecare țară trebuie să își evalueze și actualizeze propriul salariu minim, în funcție de costul vieții, productivitate și condițiile economice interne. Directiva cere totodată ca procesul de stabilire a salariului minim să fie transparent și să implice partenerii sociali, sindicatele și organizațiile patronale, într-un dialog periodic, cel puțin o dată la doi ani.
Importanța acestei directive este dublă: socială și economică.
Ea sprijină obiectivul Pilonului european al drepturilor sociale de a asigura locuri de muncă decente pentru cel puțin 78% dintre europenii activi până în 2030, reducând totodată inegalitățile salariale și riscul de sărăcie în muncă. Pentru statele membre din Europa Centrală și de Est, precum România, Bulgaria sau Letonia, actul oferă un cadru prin care salariile minime pot fi aliniate mai strâns la costurile reale ale vieții și la standardele de echitate din piața internă europeană.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pexels.com)
