Un  studiu inedit: Republica Moldova în oglinda propagandei transnistrene 

Data:

Legați la ochi, spre alegeri” este comentariul analistului american David Smith, stabilit în R. Moldova (și de curând cetățean al acestei țări), când vine vorba de sondaje de opinie înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie, care vor decide viteza cu care se va integra țara în Uniunea Europeană. Sau dacă nu va deraia de la acest parcurs.  

Lăsând la o parte sondajele cumpărate sau realizate în urma unor comenzi obscure, cea mai mare problema este că nu cuprind, din motive obiective, două electorate: diaspora, din Occident dar si din Rusia/ fostul spațiu sovietic, și pe cel din regiunea separatistă Transnistria. 

 Numeric, greutatea electoratului transnistrean este insignifiantă, în comparație cu diaspora. 

 Dar regiunea transnistreană, cunoscută și drept „malul stâng al Nistrului”, este teoretic, nu și de facto, parte integrată din R. Moldova. Totodată, găzduiește încă sute de militari ruși, chiar dacă astăzi, majoritatea sunt de fapt localnici. Primul conflict înghețat (1992) din spațiul post-sovietic, pe care decidenții de la Chișinău nu l-au rezolvat în mai bine de 30 de ani și care mereu se poate dovedi o piedică în calea occidentalizării țării, începând cu aderarea la UE.  

Dacă nu se pot face sondaje clasice de opinie (accesul restricționat de autoritățile locale) în ajunul alegerilor parlamentare,  Comunitatea WatchDog de la Chișinău, unul din puținele centre independente de analiză (think-tank), a vrut cel puți să afle „care este opinia moldovenilor care locuiesc pe teritoriul necontrolat de autoritățile de la Chișinău despre Republica Moldova”.  

Sub coordonarea Tatianei Cojocari (doctor în sociologie și expert în politica externă a Federației Ruse), echipa a „ monitorizat timp de trei luni opt surse mass media care țintesc locuitorii din stânga Nistrului”, iar rezultatul este un raport inedit în contextual campaniei electorale pentru alegerile din 28 septembrie, despre „ Cum se vede Republica Moldova de pe malul stâng al Nistrului”.  

Paradoxul economic: R. Moldova, o țară sărăcită dar influentă 

„Economic vorbind, Republica Moldova este reprezentat frecvent ca un stat ,,corupt și eșuat, care nu are viitor de unul singur, și care a sărăcit fără Rusia”. 

Sprijinul partenerilor occidentali: „faptul că Republica Moldova beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii Europene este prezentat ca un fapt care ,,păgubește Moldova de un viitor”, deoarece aceasta s-ar îndatora ,,străinilor” pentru mai multe generații la rând. Astfel, conform surselor din stânga Nistrului, ,,Moldova se află la un pas de dispariție de pe harta lumii”. 

Deși „pe marginea prăpastiei”, R. Moldova este – potrivit aceleași prese locale –  cea care ,, intenționat sărăcește regiunea transnistreană” și ,,își bate joc de cetățenii (săi) din stânga Nistrului”. Mai mult, ,,din cauza presiunii economice exercitate de Republica Moldova, PIB-ul regiunii transnistrene a scăzut cu 5,4% în termeni reali”.  

Viața politică 

,,Coruptă și controlată de Occident” este  ideea generală regăsită în spațiul informațional al regiunii transnistrene, se arată în raportul WatchDog.md. La care se adaugă, în contextual electoral actual, idea că guvernul „corupt și incompetent” de la Chișinău are un plan de a falsifica alegerile parlamentare.  

„Cu o lună înainte de alegerile parlamentare, a crescut semnificat numărul postărilor cu tentă politică și electorală. Spre exemplu în luna august au fost identificate 56 de mesaje despre alegeri și politica de pe malul drept comparativ cu doar 18 în luna iulie. 

Intensificarea mesajelor a fost parțial cauzată și de decizia autorităților de a micșora numărul secțiilor de votare în zona de securitate. ” 

Cine este moldovean „adevărat”? 

„Moldovenii sunt ,,fasciști” pentru că se identifică drept români, iar adevărata istorie a ,,moldovenismului” este păstrată la Tiraspol”, ar fi rezumată, teza propagandei din regiunea transnistreană. 

„ (…)  tema favorită a liderilor politici de la Tiraspol este cea care atinge subiectul identitar și civilizațional. Numărul conținutului postărilor pe această temă în cele trei luni de monitorizate precedă celelalte teme identificate. Până la urmă e și de înțeles când sursele media din regiunea necontrolată de Chișinău, din 1990 încoace, trâmbițează că ,,regiunea transnistreană a fost forțară să se separe de Chișinău” din cauza faptului că moldovenii doreau să vorbească în românește (n.a. și nu o limbă stâlcită de sovietici, jumătate plină de rusisme, scrisă în chirilică, numită ,,moldovenească”). 

 În această ordine de idei, sursele din stânga Nistrului nu obosesc să mențină acest mit, sugerând că există o „limbă moldovenească” diferită de cea română, precum și un ,,popor moldovenesc aparte”. Această limbă și acest popor, evident se regăsesc în stânga Nistrului.” 

De ce să vrei reunificarea cu o astfel de țară? 

Potrivit  presei de pe malul sting al Nistrului, monitorizată de echipa WatchDog.md,  guvernul de la Chișinău este rusofob, rescrie deliberat istoria, cu sprijinul și finanțarea României și a Uniunii Europene. În primul rând, răstălmăcește cauzele și contextul războiului din 1992, de pe Nistru, care s-a încheiat cu despărțirea de facto a Transnistriei de restul R. Moldova. 

„Concluzionând, analiza surselor media din stânga Nistrului indică cum opinia locuitorilor din stânga Nistrului despre Republica Moldova este modelată și ce idei se inoculează frecvent în mentalul colectiv al populației din stânga Nistrului prin intermediul conținutului mediatic. Conform surselor din regiunea transnistreană, avem ,,un Chișinău slab și neputincios în relație cu Tiraspolul”. ,,O țară pe marginea prăpastiei gata de prăbușire economică”. O politică ,,murdară”, cu politicieni ,,incompetenți și corupți”. ,,Oameni săraci care sunt alungați din țară de politicienii corupți”. Și o regiune transnistreană care sub protectoratul Rusiei și-a consolidat ,,statalitatea”- se arată în raportul de monitorizare a presei din regiunea transnistreană, coordonat de Tatiana Cojocari.  

Pentru mai mult informații despre surse, citate și metodologie, citiți tot raportul AICI. 

Mulțumim Comunității WatchDog.md și Dr. Tatiana Cojocari pentru dreptul de a reproduce fragmente largi din raportul de monitorizare, publicat la Chișinăul pe 15 septembrie 2025.  

Citește și: UE trebuie să tragă învățăminte din experiența Moldovei pentru a proteja propriile instituții și procese electorale

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img
spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related