Vineri, premierul ungar Viktor Orban, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile generale din 12 aprilie și într-un război susținut al declarațiilor cu UE și Ucraina, a anunțat că petiția națională lansată în ianuarie de guvern a fost semnată până acum de peste un milion de cetățeni.
Într-un mesaj pe Facebook, Orban a scris: „Mesajul nostru pentru Bruxelles: NU PLĂTIM”
„Săptămâna trecută, Ucraina a impus și o blocadă petrolieră împotriva Ungariei. În această situație, este deosebit de important să trimitem un mesaj către Bruxelles: nu vom susține o țară care șantajează Ungaria și periclitează furnizarea de energie pentru familiile ungare. Spunem „nu” blocadei petroliere, finanțării războiului și creșterii prețurilor utilităților”, a mai scris Orban, într-o serie de postări.
Ungaria a blocat până acum prin veto un pachet de ajutoare de 90 de miliarde de dolari din partea Uniunii Europene pentru Ucraina și al 20-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei și a sistat livrările de energie electrică, motorină și gaze către ucraineni.
Citește și: Cu ochii la summit-ul UE din martie, Ungaria și Ucraina continuă să se bată: petrol rusesc ieftin contra 90 de miliarde de euro, ajutor UE
Budapesta a reacționat astfel inclusiv la întreruperea livrărilor de petrol din Rusia prin conducta Drujba, care traversează Ucraina. Conducta a fost avariată la sfârșitul lui ianuarie – de lovituri rusești pe teritoriul ucrainean, conform Kievului, care susține că reparațiile vor mai dura.
Până atunci, Ungaria și Slovacia nu mai pot primi țiței rusesc și acuză Ucraina că menține alimentarea oprită intenționat.
Este evident că petiția lui Orban este un gest simbolic, fără nici o consecință la Bruxelles: deși ar fi strâns peste un milion de semnături, este realizată strict la nivel național, așa că nu ar putea fi luată în considerare, nici pentru o dezbare formală, de Parlamentul European.
Este însă la fel de evident că premierul ungar speculează elementul „peste un milion de semnături” pentru a da petiției sale naționale un aer european.
Câteva lucruri de bază despre inițiativele cetățenești din UE
Ca o astfel de inițiativă să fie luată în considerare la Bruxelles sau Strasbourg, trebuie să fi strâns, într-un an, cel puțin 1 milion de semnături valide (controlate la nivel național) din minimum 7 state membre, fiecare, la rândul său cu un prag minim de semnături.
Dacă inițiativa strânge semnăturile necesare, organizatorii se întâlnesc cu Comisia Europeană, au o audiere publică în Parlamentul European după care, în maximum 6 luni, Comisia trebuie să spună, argumentat, dacă va propune sau nu o lege.
Una din cele mai discutate și controversate inițiative cetățenești din ultimul timp a fost campania „My Voice, My Choice”, care a cerut acces liber la avort sigur și legal pentru toate femeile din Uniunea Europeană. Practic, mecanismul propus era crearea unui fond special pentru a sprijini femeile din țările în care avortul este practic interzic.
Inițiativa a fost sprijinită de Parlamentul European, dar Comisia a dat ulterior un răspuns ambiguu: sprijină accesul femeilor la avort sigur și legal dar nu va interveni în politicile naționale, nici nu va înființa un fond special, pentru că există deja fondul social european, care ar putea fi folosit și în acest scop. Dacă guvernele țărilor membre sunt de acord.
Inițiativa cetățenească europeană (European Citizens’ Initiative – ECI) este instrumentul de democrație participativă introdus prin Tratatul de la Lisabona, care permite cetățenilor să ceară Comisiei Europene să propună o lege.
La mijlocul săptămânii (4 martie), Comisia Europeană a validat juridic o Inițiativă Cetățenească Europeană care solicită instituirea, prin act legislativ, a unei platforme publice de social media la nivelul UE. Înregistrarea deschide etapa de colectare a semnăturilor, fără a implica o evaluare pe fond a propunerii.
În acest moment, una dintre inițiativele cetățenești cu cea mai largă mobilizare civică este cea care cere interzicerea practicilor de conversie împotriva comunității LGBTQ+. A strâns peste un milion de semnături într-o săptămână.
A fost discutată în Comisia pentru libertăți din Parlamentul European, iar Comisia Europeană urmează să răspundă până la 18 mai 2026.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
