Uniunea Europeană își regândește rapid prioritățile strategice într-un context internațional tot mai tensionat. Presiunile economice și tehnologice venite din partea Statelor Unite, competiția globală pentru influență și relansarea investițiilor în apărare obligă Bruxelles-ul să accelereze deciziile. În acest cadru, securitatea cibernetică devine un element central al autonomiei strategice europene. Comisia Europeană a propus revizuirea Regulamentului privind securitatea cibernetică (Cybersecurity Act), ca parte a unui efort mai larg de întărire a rezilienței Uniunii. Demersul se adaugă acordurilor economice cu state terțe și planurilor de reînarmare și dezvoltare a unei industrii europene de apărare. Obiectivul este dublu: protejarea cetățenilor și a infrastructurilor critice, dar și limitarea fragmentării pieței digitale europene, într-un moment în care slăbiciunile tehnologice pot deveni rapid probleme de securitate.
Ce este Regulamentul UE privind securitatea cibernetică
Adoptat în 2019, Regulamentul (UE) 2019/881, cunoscut și ca The Cybersecurity Act, a reprezentat primul cadru juridic unitar al Uniunii în domeniul securității cibernetice. Acesta a oferit Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) un mandat permanent și a introdus Cadrul European de Certificare în materie de Securitate Cibernetică (ECCF). Scopul principal a fost creșterea încrederii în produsele, serviciile și procesele care țin de tehnologia informației prin standarde comune.
Revizuirea Regulamentului vine pe fondul unei schimbări majore la nivel global, în care tehnologia și securitatea economică au devenit instrumente de geopolitică, nu doar teme tehnice și birocratice. În ultimii ani, Statele Unite au trecut la o politică industrială protecționistă, folosind subvenții consistente, bariere comerciale și controlul exporturilor pentru a-și proteja industriile pe care le consideră esențiale. În fața acestei evoluții, Uniunea Europeană încearcă să își ajusteze regulile și mecanismele de decizie pentru a nu ajunge într-o poziție vulnerabilă, în care dependențele tehnologice pot fi folosite ca mijloace de presiune politică sau economică.
De ce este necesară revizuirea acum
De la intrarea în vigoare a Regulamentului european privind securitatea cibernetică, mediul digital s-a schimbat radical.
Digitalizarea a accelerat, rețelele 5G au fost adoptate la scară largă, infrastructura s-a mutat aproape integral în cloud. În contextul acesta, atacurile cibernetice devin din ce în ce mai complexe, punând în evidență limitele cadrului actual.
În același timp, aplicarea inegală a regulilor între statele membre a contribuit la fragmentarea pieței digitale europene. Lanțurile de aprovizionare din sectorul IT&C s-au dovedit vulnerabile la tensiuni geopolitice, iar Uniunea Europeană a fost tot mai presată să își reducă dependența de furnizori considerați riscanți.
Dincolo de dimensiunea economică, securitatea cibernetică este tot mai strâns legată de securitatea națională și de apărare. Infrastructurile digitale, rețelele de comunicații și sistemele de date stau la baza serviciilor esențiale pentru viața de zi cu zi, și constituie în egală măsură baza tehnologiilor militare.
Citește și: Republica Moldova își caută viitorul european sub amenințarea războiului hibrid
În acest context, revizuirea regulamentului este prezentată ca un răspuns necesar, care pune accent pe prevenție și pe reguli mai clare.
Ce propune concret Comisia Europeană
Propunerea Comisiei urmărește întărirea rolului ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor), care ar primi atribuții extinse în sprijinirea statelor membre, gestionarea incidentelor majore și coordonarea răspunsurilor la nivel european.
Un alt pilon esențial este reforma Cadrului European de Certificare, prin simplificarea procedurilor și extinderea aplicabilității acestuia, astfel încât produsele TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) să integreze măsuri de protecție încă din fazele inițiale de concepție și dezvoltare, nu ca o actualizare ulterioară.
Totodată, Comisia propune clarificarea domeniului de aplicare al regulamentului și măsuri care să facă mai ușoară respectarea legislației existente, prin reducerea suprapunerilor și a zonelor neclare. Accentul este pus pe utilizarea unor procese digitale mai simple, mai rapide și mai eficiente, menite să sprijine atât autoritățile, cât și operatorii economici în aplicarea regulilor.
Impact economic și administrativ
Evaluarea de impact indică atât costuri, cât și beneficii semnificative. Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) ar necesita până la 161,3 milioane de euro în următorii cinci ani pentru a-și îndeplini noile atribuții, iar autoritățile publice din statele membre ar suporta costuri de supraveghere estimate la circa 80 de milioane de euro.
Pentru sectorul privat, tranziția ar putea implica cheltuieli considerabile, în special pentru operatorii de rețele mobile, care ar putea înregistra costuri anuale între 3,4 și 4,3 miliarde de euro pentru eliminarea echipamentelor cu risc ridicat.
Pe de altă parte, simplificarea obligațiilor de conformare este estimată să genereze economii de până la 14,6 miliarde de euro pentru companii, aducând un profit net pe termen lung.
Prin armonizarea regulilor, revizuirea Regulamentului UE privind securitatea cibernetică urmărește să creeze condiții de concurență echitabile pe piața unică.
Suveranitatea din spațiul digital
Revizuirea Regulamentului Uniunii Europene nu este doar un exercițiu tehnic de actualizare legislativă, , ci parte a unei repoziționări strategice mai ample a Uniunii Europene într-un mediu global tot mai competitiv și impredictibil.
Prin întărirea ENISA, simplificarea certificării și reducerea fragmentării pieței, Comisia propune un cadru mai coerent și mai rezistent. Deși costurile inițiale sunt semnificative, miza este una strategică: protejarea cetățenilor, a economiei și a autonomiei digitale a Uniunii într-o lume tot mai interconectată și mai vulnerabilă.
Miza depășește protecția infrastructurilor digitale: este vorba despre capacitatea Uniunii Europene de a-și controla lanțurile tehnologice critice, de a-și proteja economia și de a rămâne un actor relevant într-o competiție globală în care tehnologia și securitatea sunt tot mai greu de separat. Succesul acestei reforme va depinde însă de echilibrul dintre fermitate strategică, coerență internă și menținerea unui cadru deschis pentru inovare.
(Sursa foto: Pexels.com)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
