În primele audieri , miercuri, la Curtea Supremă a SUA privind tarifele comerciale impuse de administrația Trump, majoritatea judecătorilor au pus sub semnul întrebării dreptul președintelui de a invoca o lege privind puterile de urgență pentru a acționa unilateral.
Constituția SUA conferă Congresului dreptul de a impune tarife comerciale, însă Trump a pretins o putere excepțională de a acționa unilateral, invocând „urgențe naționale” în baza Legii privind Puterile Economice Internaționale din 1977.
Citește și:Tarife americane de 15% pentru bunurile europene din septembrie
Deși Curtea include trei judecători numiți chiar de Trump — în general favorabili extinderii prerogativelor prezidențiale —, verdictul ar putea stabili că acesta și-a depășit autoritatea legală. Este prima politică majoră a fostului președinte aflată în fața Curții Supreme pentru o decizie finală, iar miza este uriașă, atât politic, cât și economic.
Trump, care a făcut din tarife un pilon al politicii sale economice și externe, a avertizat că o decizie împotriva sa ar fi „dezastruoasă”.
O posibilă majoritate împotriva tarifelor ar putea reuni cei trei judecători liberali ai Curții și cel puțin doi conservatori.
Judecătorii Amy Coney Barrett și Neil Gorsuch — amândoi numiți de Trump —, precum și președintele Curții, John Roberts, par cei mai înclinați să se pronunțe împotriva președintelui.
Despre ce tarife este vorba
Dezbaterile de la Curtea Supremă s-au concentrat asupra a două seturi de tarife impuse de administrația Trump. Primul, introdus în februarie, a vizat importurile din Canada, China și Mexic, după ce fostul președinte a declarat o urgență națională din cauza traficului de droguri. Al doilea, anunțat în aprilie, a extins tarifele „reciproce” la majoritatea țărilor lumii.
Mai multe procese au fost intentate împotriva acestor măsuri – de la o coaliție de 12 state cu orientare democratică până la mici afaceri afectate din domenii diverse, de la materiale sanitare la îmbrăcăminte sportivă. Reclamanții susțin că legea privind Puterile Economice Internaționale de Urgență din 1977 (IEEPA), invocată de Trump, nici măcar nu menționează tarifele, iar niciun președinte anterior nu a folosit-o pentru a le impune.
Instanțele inferioare au dat dreptate contestatarilor, stabilind că tarifele au fost o utilizare abuzivă a IEEPA, deși unii judecători din instanțele de apel au sprijinit poziția administrației, argumentând că legea oferă președintelui o marjă largă de acțiune. În timpul audierilor, mai mulți judecători ai Curții Supreme s-au arătat sceptici față de interpretarea extinsă a acestei legi, care i-a permis lui Trump să impună taxe comerciale aproape tuturor partenerilor SUA, fără consultarea Congresului.
Tarife cu multiplă utilitate politică
Chiar și o decizie parțială împotriva lui Trump – care i-ar limita capacitatea de a stabili tarife doar în anumite condiții – ar reprezenta o lovitură majoră pentru președinte, care a transformat taxele vamale în pilonul principal al politicii sale economice și externe. Trump a folosit tarifele ca instrument de presiune diplomatică, inclusiv în negocieri între India și Pakistan, dar și ca armă politică, cum s-a întâmplat recent când a sancționat economic Canada pentru un spot TV care l-a deranjat.
Citește și:„Pentru că pot”. Trump face politică externă cu tarife comerciale
Acesta este și argumentul Casei Albe în fata Curții Supreme: avocatul administrației, D. John Sauer, a susținut că, fără posibilitatea de a recurge rapid la măsuri economice, președintele ar fi serios limitat în implementarea politicii externe și de securitate națională. „Tarifele sunt un instrument de presiune, o pârghie de negociere – un mijloc de a determina alte țări să-și schimbe comportamentul”, a spus Sauer.
Fostul consilier prezidențial Alex Gray a adăugat că restrângerea puterilor acordate prin IEEPA ar afecta nu doar pe Donald Trump, ci „orice viitor președinte”, reducând capacitatea SUA de a reacționa rapid pe scena internațională.
Totuși, mai mulți judecători au pus sub semnul întrebării ideea că Congresul ar fi intenționat să delege o asemenea autoritate extinsă președintelui – sau chiar că o astfel de delegare ar fi constituțională.
„Ce ar împiedica Congresul să renunțe complet la responsabilitatea de a reglementa comerțul exterior – sau, mergând mai departe, să lase președintelui decizia de a declara război?”, a întrebat judecătorul Neil Gorsuch, exprimând un scepticism neașteptat față de argumentele administrației.
O decizie în acest caz nu este așteptată înainte de începutul anului viitor, ceea ce înseamnă că, pentru moment, Trump va putea continua să folosească în mod extins legea privind puterile de urgență.
Dacă judecătorii îi vor confirma dreptul de a recurge la această lege, Trump va interpreta verdictul ca pe o „undă verde” pentru a continua să folosească tarifele vamale ca pe o armă cu utilizare multiplă — economică, diplomatică și politică. În schimb, dacă instanța îi va restrânge autoritatea, consilierii de la Casa Albă se așteaptă la o cursă contracronometru pentru a reconstrui regimul tarifar pe baza unor legi mai înguste, care nu oferă același grad de libertate sau viteză de acțiune ca legea din 1977.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
