Venezuela după Maduro: Cum se vede conflictul din alte țări ale Americii de Sud

Data:

Corespondenta PressHUB, Viorica Bold, aflată în aceste zile în Argentina, relatează despre primele reacții ale țărilor din America latină la înlăturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, capturat în zorii zilei de trupele americane în urma unui operațiuni militare. Maduro a fost dus în Statele Unite unde va fi judecat, împreună cu soția sa, pentru trafic de droguri si participare la narco-terorism.

Televiziunea națională a Argentinei și Canal 26 declară că Maduro a încălcat Constituția timp de mai bine de 15 ani și că, în acest moment, Venezuela e vulnerabilă la nivel politic și social datorită acestui vid. Pentru Argentina, ”Maduro a căzut!”. Sunt redate imagini din țări vecine, cum ar fi Chile, care a primit mulți venezueleni de-a lungul timpului ca refugiați politici și care a avut în parlament, azi, o părere foarte divizată față de situație.

„Susținerea pentru Maduro nu s-a dezintegrat” relatează presa argentiniană (Canal 26), ceea ce crează o situație foarte periculoasă pentru societatea venezueleană, deoarece există încă mulți susținători care fac parte din sistemul opresiv, despre care se crede că nu vor lăsa puterea. Momentan Carmen Melendez cheamă populația să se răscoale împotriva a ceea ce ea numește „atacul terorist al Statelor Unite asupra țării!”

Carmen Melendez este una dintre figurile-cheie ale regimului chavist. Militar de carieră, ea a ocupat funcții strategice în guvernele Chávez și Maduro, inclusiv ministru al Apărării și ministru de Interne, fiind responsabilă de aparatul de securitate internă. În prezent, este primar al capitalei Caracas și un aliat politic apropiat al lui Nicolás Maduro, cunoscută pentru discursul dur pro-regim și pentru susținerea mobilizării civile și militare în fața presiunilor externe.

Teoretic, vicepreședinta Rodriguez Delcy ar trebui să vină la putere, însă Maria Corina Machado – laureată a premiului Nobel pentru Pace în 2025 și una dintre principalele figuri ale opoziției din Venezuela, a declarat astăzi că este gata să își asume conducerea guvernului.

În Argentina vin mulți „migranți” economici din Venezuela pentru a căuta de lucru în Buenos Aires, unde sunt mult mai multe oportunități și situația socială este mai stabilă. De asemenea, președintele argentinian Milei a susținut intervenția americană în Venezuela.

În zilele ce urmează sunt așteptate proteste în stradă din partea susținătorilor președintelui Maduro. Argentina recomandă cetățenilor să nu călătorească în Venezuela.

Reacții ale țărilor din jur la situația politică de acum din Venezuela

Lula da Silva (Brazilia) – condamnă intervenția SUA: „Atacurile au depășit linia acceptabilului și reprezintă o ofensă gravă adusă suveranității Venezuelei”, spune președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva pe X despre loviturile americane și capturarea lui Maduro. Lula califică atacul SUA asupra Venezuelei drept inacceptabil și periculos (Prensa Latina) și https://www.eldestapeweb.com/internacionales/eeuu/brasil-afirma-que-eeuu-cruzo-una-linea-inaceptable-con-ataques-militares-a-venezuela-202613122145

Columbia și alți lideri din America Latină fac apel la ONU: Președintele Columbiei Gustavo Petro a cerut convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și a condamnat acțiunea unilaterală. Totodată, lideri precum cel din Cuba au denunțat „atacul criminal”.

Ecuador – Daniel Noboa: Președintele Ecuadorului, Daniel Noboa, a exprimat sprijin pentru intervenție, spunând că structura „narco-criminală chavistă” va fi slăbită și a transmis susținere opoziției venezuelene.

Maduro: cum a ajuns la putere

În 2013, după moartea lui Hugo Chavez, Maduro a câștigat alegerile la limită. Economia țării a început să cadă, iar regimul lui a devenit deschis represiv. La scurt timp, în 2014 au urmat proteste anti-regim care au fost pornite atunci de studenți și o mare parte a societății civile. S-a strigat ”Maduro, vete ya!” și ”No mas dictatura!” (”Maduro pleacă!” și ”Nu mai vrem dictatură!”).

Protestele au fost violente, Maduro a scos armata în stradă și s-a folosit de grupuri para-militare (colectivos) pro-regim care au acționat cu violență. Protestele de la acea vreme s-au terminat cu 43 de morți, mii de răniți și peste 3000 de arestări, dar au deschis drumul spre o ruptură socială fără întoarcere.

În 2017, un nou val de proteste s-a soldat cu peste 130 de morți, peste 5000 de arestări și multe procese ținute în tribunale militare. Din acest moment, pe lângă izolarea internațională, UE și SUA au impus sancțiuni țintite, deschizând astfel drumul pentru interesele Rusiei și Chinei.

Ce spune Constituția Venezuelei despre vidul de putere

În dezbaterea despre legitimitatea lui Nicolás Maduro apare frecvent ideea unui „vid de putere”. Din punct de vedere constituțional, acesta este reglementat de articolul 233 din Constituția Venezuelei. Articolul 233 definește situațiile de „absență absolută” a președintelui, considerate echivalente cu un vid de putere: moartea, demisia, destituirea prin decizie a Tribunalului Suprem, incapacitatea fizică sau mentală permanentă, abandonarea funcției sau revocarea mandatului prin referendum.

Constituția stabilește și procedura de urmat, în funcție de momentul în care apare această absență. Dacă ea intervine înainte de învestirea președintelui ales, interimatul revine președintelui Adunării Naționale, iar alegeri noi trebuie organizate în maximum 30 de zile. Dacă absența apare în primii patru ani de mandat, vicepreședintele preia funcția și sunt convocate alegeri anticipate. În ultimii doi ani de mandat, vicepreședintele preia funcția fără organizarea de noi alegeri.

Acest articol a stat la baza crizei politice majore din Venezuela, în special în perioada 2017–2019, când opoziția a susținut că alegerile prezidențiale nu au fost valide și că, în consecință, exista o „absență absolută” a președintelui. Regimul Maduro, sprijinit de Tribunalul Suprem, a respins această interpretare. În esență, conflictul nu a fost doar politic, ci o luptă asupra interpretării constituționale a articolului 233, care a definit ani la rând disputa privind legitimitatea puterii în Venezuela.

Citește și: Trump: Statele Unite au atacat Venezuela, președintele Maduro a fost înlăturat

Citește și: Reacția Rusiei după ce SUA au atacat Venezuela și l-au capturat pe Nicolas Maduro

Citește și: Senator american: Atacurile împotriva Venezuelei s-au încheiat

Citește și: Reacția UE după atacul SUA asupra Venezuelei: Principiile Cartei ONU trebuie respectate

Citește și: Nicolas Maduro, inculpat la New York pentru trafic de droguri și arme

Citește și: Trump: SUA vor fi „foarte puternic implicate” în industria petrolieră din Venezuela

Citește și: China, „profund șocată” de atacurile SUA în Venezuela. Guvernul de la Beijing condamnă capturarea lui Maduro

Citește și: Maduro și soția sa au fost capturați de trupele speciale americane în dormitorul lor

Citește și: Trump publică o fotografie cu Maduro după capturarea președintelui Venezuelei

Citește și: Donald Trump, conferință de presă după capturarea lui Nicolas Maduro: SUA vor conduce Venezuela „până când vom putea realiza o tranziție sigură, adecvată și judicioasă”

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Viorica Bold
Viorica Bold
Viorica Bold este specialistă în filologie și științe politice, doctor în estetică și teoria literaturii, și o voce activă în jurnalismul civic și activismul de mediu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related