Vasile Manea, vicepreședintele Federației Române de Karate, a fost declarat colaborator al Securității de către Curtea de Apel București. Dosarul este anonimizat pe portalul instanțelor de judecată, informația privind identitatea acestuia fiind confirmată de Răzvan Popa, cercetător al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
„Admite acțiunea formulată de reclamant. Constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtului. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, care, în caz de formulare, se depune la Curtea de Apel București”, spune decizia CAB din 18 iunie 2025, care nu este definitivă.
Din încheierile de ședință ale procesului rezultă că, la un moment dat, Manea a susținut în fața instanței că va depune la dosar „declaraţia martorului agentului securității care urmează să se prezinte la notariat să dea această declaraţie”.
Susține că a luptat împotriva Securității
El a mai cerut de la CNSAS un raport privind situația persoanelor „faţă de care se presupune că ar fi fost încălcate anumite drepturi, cu menţionarea exactă dacă există sau nu consecinţe” și a cerut să depună denunţurile pe care el le-a făcut împotriva Securității la acel moment.
La următorul termen nu a adus declarația dată la notar de fostul ofițer de Securitate și a cerut ca ședința să se desfășoare fără public, deși nu asista nimeni la proces în sala de judecată.
Manea a mai susținut că niciun coleg nu a avut de suferit în urma denunțurilor sale, „toți colegii săi fiind informatori ai Securității” și a invocat „abuzurile și presiunile pe care le-a suportat și faptul că acesta a fost practic ținut în arest câteva zile, astfel încât să dea aceste declarații împotriva colegilor săi”.
Turna și critica Securitatea în același timp
Mai mult, a susținut că a criticat deseori Securitatea prin intermediul mai multor denunțuri. „Cu privire la denunțurile pe care susține că le-ar fi făcut pârâtul împotriva Securității la acel moment, pentru a se putea pronunța pe o asemenea probă, Curtea apreciază necesar ca această solicitare să fie detaliată, respectiv să știe despre ce denunțuri este vorba, care este numărul lor, în ce perioadă au fost formulate, unde au fost depuse, pentru că este extrem de vag formulată această solicitare. Pârâtul, prin avocat, arată că au fost peste 20 de astfel de denunțuri, au fost depuse la reclamantă, date ofițerului sub acoperire şi există într-un singur exemplar, date în aceeași perioadă despre care reclamanta susține că au fost date notele informative”, a susținut Manea, deși înainte de 1989 nu exista CNSAS.
Potrivit datelor din dosar, în cererea de chemare în judecată se menționează că se depun un număr de 99 de note informative.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
