Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă politică după validarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Curtea Constituțională de la Chișinău a confirmat rezultatele scrutinului, constatând că nu există hotărâri judecătorești definitive care să indice fraude sau vicii de procedură, iar președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care prima ședință a noului Parlament este convocată pentru 22 octombrie. Odată cu acest moment, începe oficial redistribuirea puterii într-un legislativ în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) deține o majoritate clară, în timp ce opoziția pro-rusă și noile formațiuni de centru-civic caută să-și definească locul și rolul.
Rezultatul acestor alegeri parlamentare a produs un legislativ pestriț, viu, democratic – cu 9 formațiuni politice așezate în semiciclu, fiecare reprezentând o parte din societate. Este dovada incontestabilă că, în ciuda războiului hibrid și a avalanșei de minciuni rusești, Republica Moldova rămâne un stat pluralist, unde voința cetățeanului contează. Un argument devastator împotriva propagandei de la Kremlin, care continuă să delireze despre o „dictatură” instaurată la Chișinău, în timp ce în Rusia „alegerile” sunt un ritual grotesc, cu rezultat scris la Lubianka și aplauze forțate la final. Am vrea noi să vedem o asemenea „dictatură” și la Moscova – cu dezbateri reale, opoziție autentică și partide care nu se tem să vorbească fără șoaptă. Momentan, acolo oamenii sunt călcați în picioare și băgați în duba miliției doar pentru afișarea unei coli de hârtie goale.
Cu 55 de mandate, PAS obține a doua oară o majoritate confortabilă, aproape la limită dacă excludem și pe cei 2 deputați de la Platforma „Demnitate și Adevăr”, suficientă pentru a forma singur guvernul și a controla agenda legislativă. Este, fără îndoială, o victorie clară, dar și un moment de cotitură care pune din nou partidul de guvernământ în fața vechiului paradox: are întreaga putere, dar și întreaga responsabilitate.
Citește și: R. Moldova: alegerile parlamentare validate de Curtea Constituțională
Victoria PAS nu este rezultatul unei efervescențe populare, ci mai degrabă al lipsei de alternativă credibilă. Electoratul a votat stabilitatea și predictibilitatea, nu pasiunea sau carisma. A penalizat radicalismul, populismul și ambiguitățile geopolitice. Într-un climat dominat de dezinformare, atacuri cibernetice și presiuni externe, PAS a reușit să rămână singura opțiune coerentă pentru electoratul pro-european. Dar această coerență este fragilă: orice ezitare în reformarea justiției, în gestionarea crizei energetice sau în protejarea spațiului informațional va fi amplificată de o opoziție pregătită să exploateze fiecare vulnerabilitate.
Blocul Patriotic pro-rus, cu 26 de mandate, devine principala forță de opoziție. În realitate, această alianță dintre socialiști, comuniști și sateliții lor reprezintă reciclarea unei elite politice care a servit, timp de două decenii, interesele Moscovei, dar și al lui Ilan Șor (dacă dăm crezare gurilor rele de la Chișinău că Voronin ar fi demult amanetat Partidul Comuniștilor oligarhului fugar). Sub masca unui discurs despre suveranitate și neutralitate, Blocul Patriotic reproduce fidel modelul autoritar al Moscovei. Sub masca unui discurs despre suveranitate și neutralitate, Blocul Patriotic reproduce fidel modelul autoritar al Moscovei. Cele două inițiative legislative lansate de comuniști și socialiști – limitarea votului în diaspora și introducerea unei legi a „agenților străini” – sunt copiate direct din arsenalul represiv al Kremlinului. Prima lovește în cetățenii activi și pro-europeni din afara țării, încercând să le reducă dreptul de vot prin filtre birocratice, în timp ce a doua vizează sufocarea societății civile și stigmatizarea organizațiilor independente care primesc finanțare externă. În realitate, aceste proiecte nu apără suveranitatea Moldovei, ci o compromit, importând în spațiul democratic european reflexele totalitare ale „lumii ruse” trâmbițată de Putin și ciracii lui, unde libertatea e o crimă și adevărul – un act ostil. Ori, în lipsa accesului la guvernare, această formațiune va încerca să se repoziționeze în stradă, mizând pe mobilizarea rețelelor parohiale, pe nemulțumirile sociale și pe războiul informațional. Ne putem aștepta în continuare la o campanie agresivă de contestare a legitimității guvernării PAS, cu proteste coordonate și narative sincronizate cu propaganda rusă.
Blocul „Alternativa”, cu cele 8 mandate obținute, se plasează într-o zonă incertă. Oficial, se declară pro-european, dar tonul moderat și unele ambiguități doctrinare îl transformă într-un potențial actor de negociere și influență. Într-un Parlament eterogen și polarizat, acești deputați pot juca un rol disproporționat față de ponderea lor numerică. Totul depinde de modul în care își vor gestiona identitatea politică: fie devin o punte de dialog între putere și opoziție (puțin probabil), fie o simplă anexă conjuncturală folosită în momentele de criză (cel mai probabil).
Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, vine, după mai multe scrutine electorale ratate, cu 6 mandate, dar cu un discurs deja epuizat. Populismul său anti-sistem, cândva seducător, pare astăzi lipsit de consistență. Totuși, Usatîi rămâne un actor carismatic periculos în planul manipulării emoționale, capabil să canalizeze frustrarea socială în momente de tensiune. La fel, Vasile Costiuc și Partidul Democrația Acasă, care tot cu 6 mandate ajung pentru prima dată în Parlament, vor avea ocazia să demonstreze dacă pot transforma „circul stradal” mascat prin „activism civic” într-o voce politică mai responsabilă. Oricum, nici Costiuc și nici Usatîi nu au vreun profil de „corectori morali” ai legislativului, pentru că aceștia pur și simplu nu pot rezista prea mult tentației de a radicaliza (cum altfel?) discursul public și a juca rolul de „idioți utili” ai lui Putin.
Așadar, noua arhitectură parlamentară pare, la prima vedere, favorabilă consolidării direcției europene. În realitate, este vorba despre o stabilitate aparentă. Pentru că PAS controlează instituțional scena politică, dar se confruntă cu o opoziție consolidată în spațiul informațional, cu rețele de influență externe și cu o societate tot mai divizată între Vest și Est, între raționalitate și resentiment, între „Noi” versus „Gălbiorii”. Această campanie electorală a arătat clar că lupta pentru orientarea geopolitică a țării s-a mutat definitiv din spațiul politic în cel informațional. În timp ce majoritatea a votat pentru Europa, o parte semnificativă a societății continuă să consume, zilnic, narațiunile anti-occidentale distribuite prin rețelele rusești, sau să voteze anti-european pentru că sunt speriați pe la biserici că vine Europa și îi ia la război.
Ce urmează? În primul rând, o perioadă de stabilitate aparentă, urmată de o testare dură a capacității PAS de a guverna singur. În următoarele 4-5 luni, guvernul va fi obligat să livreze rezultate concrete: salarii, energie, căldură, infrastructură, combaterea corupției, securitate. În paralel, opoziția va încerca să provoace o criză de legitimitate, transformând fiecare derapaj administrativ într-o „trădare a poporului”. Dezinformarea, oboseala socială și războiul psihologic vor fi instrumentele principale ale acestei contraofensive.
Republica Moldova nu mai este acum într-o luptă electorală, ci într-o luptă pentru percepție. Miza nu mai este doar cine guvernează, ci dacă societatea mai crede în posibilitatea unei guvernări oneste și europene. Dacă PAS reușește să mențină ritmul reformelor și să păstreze încrederea publicului, va consolida pentru prima dată un model de democrație rezilientă la periferia Uniunii Europene. Dacă însă va repeta erorile de comunicare, fragmentarea internă și ezitările din mandatul anterior, victoria din 2025 ar putea deveni preludiul unei revanșe pro-ruse în 2028.
De astăzi, Republica Moldova intră într-o fază a maturității politice, dar una în care maturitatea se va măsura nu în procente de vot, ci în capacitatea de a rezista presiunilor hibride și de a-și apăra propriul sens al democrației. Alegerile s-au încheiat. Urmează confruntarea cu realitatea. Acta, non verba.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
