Vlad Grigorescu, procuror DIICOT care a lucrat înainte la DNA susține în interviul pentru șefia Direcției că dorește digitalizarea totală a instituției, va securiza orice informație care iese din DNA și că se va ocupa de marea corupție. Nu l-a întrebat nimeni din comisie de ce a plecat de la DNA.
„Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare în faţa factorilor externi”, a susținut Grigorescu în interviul pentru șefia DNA.
Întrebat cum vede scurgerea de informații din interiorul DNA el a arătat că asta este o problemă de imagine a DNA, pentru că se creează percepția de justiție publică, de politizare a actului de justiție, „ceea ce nu e normal”.
Anchetatorul mai susține că informația din DNA poate fi securizată prin digitalizare. „Restricționarea accesului la informații va limita posibilitatea de diseminare a acestor informații”, mai crede Grigorescu.
El a mai precizat că va introduce mecanisme de control de diseminare a informațiilor ți că fiecare procuror va lucra la dosare din platformă, nu de pe calculatorul lui de acasă.
Uzura profesională din DNA
Cu referire la ceea ce reprezintă azi DNA, Grigorescu arată că „vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare în faţa factorilor externi. A continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent, din punctul meu de vedere, înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor, mult mai dificile şi mai costisitoare”, a susținut în fața comisiei.
Supranumit „Magicianul”, Grigorescu a arătat că va înainta propuneri pentru modificări legislative, cel puțin în ceea ce privește abuzul în serviciu.
El a mai precizat că va urmări mass-media și presupusele infracțiuni care trebuie verificate și că ar trebui să se sesizeze din oficiu mult mai repede procurorii. „Multe sesizări care privesc fapte de corupție de amploare veneau la mulți ani distanță. Cauzele de mare corupție nu se probează prin flagrante, ci sunt comise cu mulți ani în urmă. Nu ne putem baza decât pe sesizările din exterior. Trebuie să avem propriile instrumente să căutăm aspecte care pot atrage răspunderea penală”, a mai arătat Grigorescu.
El a mai criticat faptul că în 2023 a scăzut numărul inculpaților trimiși în judecată față de anul 2022.
Rată a achitărilor majorată de 3 ori
Grigorescu a mai precizat că rata achitărilor pe 2025, de 9,5%, este raportată la 360 de dosare totale, rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, dar din aceste 360 de dosare doar 114 sunt rechizitorii pe care se poate lua o soluție de achitare. Raportat la numărul de rechizitorii, procentul achitărilor ar fi undeva la 30%. „ Ăștia sunt indicatorii prevăzuți de CSM. Ar trebui să ne raportăm doar la rechizitorii, nu si la acordurile de recunoaștere a vinovăției”, a mai susținut candidatul.
El a mai punctat faptul că în celelalte țări europene ratele de achitări variază. Spania, de exemplu, are între 20 si 25% rata de achitare.
Grigorescu a mai arătat că infracțiunile de evaziune fiscală sunt „mană cererească pentru statistică, cu mulți inculpați, cu prejudicii mari și cu posibilitatea de a pune sechestru pe bunuri. DNA nu e gândit ca un parchet fiscal, dar activitatea trebuie direcționată în sensul investigării infracțiunilor mari de corupție”, a mai susținut el.
Vlad Grigorescu și-a început activitatea de procuror Focșani, în 2013. A lucrat în DNA în perioada 2021-2023, la Secția Judiciară, de unde s-a mutat la DIICOT, unde lucrează și acum.
La plecarea lui Grigorescu de la DNA s-a vehiculat că numele său apărea în interceptările din dosarul de corupție care viza Aeroportul Otopeni.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
