Vocea marilor orașe nu se aude în Europa. De ce?

70% din politicile europene se aplică în orașele Europei unite, ele sunt laboratoarele unde se testează legislația europeană și se gestionează crizele. „Orașele nu pot rămâne spectatori ai marilor decizii europene, este timpul ca vocea orașelor să fie auzită la masa deciziilor”, este mesajul lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei și gazda Summit-ului orașelor organizat recent.

Criticile aduse Comisiei Europene de primarii capitalelor și ai marilor orașe au pornit de la constatarea că bugetul UE aflat în discuție nu prevede niciun capitol destinat sectorului urban. Primarul Budapestei, Karácsonyi Gergely, importantă figură a opoziției ungare, a menționat realități care nu se află în atenția CE: orașele sunt adesea insule ale democrației în țări cu guvernare autoritară, ele protejează valori călcate în picioare de guverne abuzive. De aceea centralizarea deciziei la nivelul instituțiilor europene încalcă principiul subsidiarității și ratează șansa de a întări autonomia locală, mai inclusivă și mai protectoare pentru cetățeni.

Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a subliniat că subreprezentarea orașelor îi îndepărtează pe cetățeni de posibilitatea de a fi parte a deciziei. „Sunt foarte încrezător că cetățenii vor avea un rol mult mai important în acest proces, pentru că noi, primarii, în special cei ai marilor capitale, ne simțim adesea subreprezentați în elaborarea politicilor europene, fie din punct de vedere economic, fie din punct de vedere geopolitic”, a declarat primarul bulgar citat de Euronews.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, e convins că „Europa va câștiga încrederea cetățenilor doar când investițiile ajung rapid acolo unde contează – în comunitățile locale”.

Mai mulți primari s-au plâns de dificultatea de a implementa Green Deal, un proiect costisitor care ar necesita fonduri europene sporite, cum demonstra Tomislav Tomasevici, primarul Zagrebului.

„Ploieștiul, oraș cu 3 rafinării, plătește 20 milioane euro anual pentru certificatele verzi, fiindcă sistemul de încălzire centrală este de tip sovietic, cu tehnologie veche greu de înlocuit”, a exemplificat primarul orașului, Mihai Polițeanu. Tranziția verde poate deveni o povară dacă nu există o finanțare suplimentară.

O problemă majoră devine dreptul de veto inclus în procesul decizional al UE. Karácsonyi Gergely recunoaște că Ungaria blochează hotărâri cruciale ale Uniunii folosindu-se de dreptul de veto, privând-o de posibilitatea de a avea o voce unică, ceea e ce rău și pentru Ungaria, și pentru Europa.

Primarul Timișoarei a sintetizat cu franchețe situația, arătând că dreptul de veto „este folosit uneori ca un mijloc de șantaj. Adică se știe deja că la sfârșit va exista consens, dar ca să că nu votez veto, vreau bani sau cu alte decizii favorabile mie și sunt anumite țări care abuzează. Tocmai de aceea întrebarea este dacă nu cumva pentru extinderea UE ar trebui să trecem pe un alt sistem de vot”. Discuția nu e simplă, fiindcă implică modificarea tratatelor, ceea ce presupune consens și poate să se împiedice tocmai de veto.

Citește și: De ce s-a oprit președintele Nicușor Dan la Societatea Timișoara

Își tem europenii prosperitatea?

Este întrebarea justă atunci când vine vorba despre extinderea Uniunii Europene. Încetineala cu care se realizează primirea de noi membri, promisiunile amânate, lipsa răspunsurilor ferme fac ca încrederea cetățenilor să scadă.

Percepția cetățenilor despre beneficiile apartenenței la UE este variabilă, în funcție de comunicarea politică. Ungaria regimului autoritar al lui Viktor Orban nu vede beneficii, iar primirea Ucrainei în UE este considerată „o tragedie”. „Nu-i putem minți pe ucraineni, trebuie să spunem clar când e posibilă integrarea”, a declarat pe scena de la Cinema Timiș a Summitului, Cseh Katalin, membră a Parlamentului ungar.

Succesul comunicării strategice nu este garantat când se vorbește despre realitatea economică a Uniunii. Ilustrația perfectă este situația descrisă de jurnalistul britanic John Kampfner care a amintit că zonele din Marea Britanie care au primit cele mai mari sume din fonduri europene au votat masiv pentru Brexit. Persistă încă în Europa speranța falsă că democrația învinge întotdeauna. „Dacă nu există curajul de a se vorbi de la nivelul guvernelor împotriva populismului și a politicilor extremiste, orice țară democratică poate trece în 2-3 ani de partea extremismului. Chiar și Franța”, a avertizat jurnalistul.

Totuși extinderea a devenit un imperativ de securitate, este concluzia la care s-a ajuns în panelul moderat de Sorin Ioniță, președinte Expert Forum, la care au luat parte Anita Hipper, purtătoare de cuvânt pentru Afaceri Externe, Oana Popescu-Zamfir, fondatoare Global Focus, Ihor Prokopciuk, amabsador la Ucrainei la București și Ludmila Tautieva, analist politic din Ucraina.

„Este prima dată când UE negociază cu o țară aflată în război”, a argumentat Anita Hipper dorința statelor de a primi Ucraina în UE. Tocmai de aceea, un răspuns clar trebuie oferit Ucrainei, care apără toată Europa, precum și Republicii Moldova, care au un angajament față de valorile europene. „Bruxelles-ul nu are nicio scuză, trebuie să dea un orizont negocierilor”, a subliniat Oana Popescu-Zamfir.

Orașele se află în prima linie de protecție a cetățenilor, iar Ucraina are un know-how de împărtășit atât în această privință, cât și în experiența militară și tehnologică, crede Ludmila Tautieva. Reziliența cetățenilor orașelor ucrainene mai are o explicație, expusă de Sorin Ioniță: 11.000 de primării din Ucraina au făcut reforme structurale timp de zece ani.

„Este clar că procesul de extindere și viitorul Uniunii nu pot fi gândite fără orașe. Structurile europene trebuie să deschidă un dialog permanent și formal cu administrațiile locale”, a declarat André Sobczak, secretar general al Eurocities, o rețea de peste 200 de orașe din 38 de țări, care conectează peste 6.000 de politicieni, oficiali și experți. Din România,Timișoara și Constanța au aderat la Eurocities.

Citește și: Primăria Capitalei organizează concurs pentru funcția de director general al Direcției Economice. Condițiile ridică semne de întrebare

Declarația de la Timișoara

Întâlnirea și dialogul primarilor din 15 țări membre și candidate UE au generat un document intitulat Declarația de la Timișoara. Documentul consolidează ideea că extinderea UE este un imperativ al securității europene și exprimă sprijin pentru Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest, dar și pentru Georgia și Turcia.

Trei direcții de acțiune sunt trasate în Declarația de la Timișoara:

Securitate și extindere:integrarea europeană nu poate fi o povară, ci o oportunitate pentru stabilitatea Europei în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.
Orașele la masa deciziilor: sunt necesare mecanisme prin care orașele să poată accesa direct resurse europene, accelerând astfel tranziția verde, digitalizarea și investițiile în infrastructură. Accesul va scădea reflexul de loialitate față de guverne și va întări autonomia locală.
Parteneriate între orașe: este necesară crearea unui program european dedicat colaborării între orașe membre și candidate, un „NextGen City-to-City Governance”, să întărească legăturile dintre comunități și să creeze premisele pentru schimbul de bune practici.

Prezent la Timișoara Cities Summit, președintele Nicușor Dan a afirmat necesitatea sprijinirii orașelor de la frontiera estică a Europei care sunt gardienii democrațiilor europene. De aceea extinderea UE „nu mai este doar o opțiune politică, ci o necesitate de securitate pentru întreaga regiune”, a spus președintele.