Pe 5 mai 2025, chiar după primul tur al alegerilor prezidențiale, Marcel Ciolacu își anunța demisia din funcția de prim-ministru. De atunci, România are un premier interimar, în persoana lui Cătălin Predoiu, și un guvern interimar format din miniștrii fostului cabinet Ciolacu. Negocierile pentru un nou guvern durează de peste o lună și multe voci publice critică lentoarea formării unui cabinet. Totuși, la nivel european, guvernele nu se formează pe cât de repede ne-am aștepta.
Negocierile propriu-zise cu partidele numite acum pro-europene pentru formarea unui nou guvern au început pe 27 mai, la mai puțin de zece zile de la victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale. Durează de peste o lună, dar s-ar putea încheia joi, 19 iunie.
Imediat după alegeri, într-un interviu la Prima News, Nicușor Dan și-a prezentat prioritățile: (1) scăderea deficitului bugetar, (2) securitatea țării și înarmarea și (3) formarea guvernului.
Durează negocierile prea mult?
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu i-a atras deja atenția Președintelui Dan că putea mult mai devreme să-l numească pe liberalul Ilie Bolojan premier, prin puterile date de Constituție. Și George Simion, liderul partidului de opoziție AUR, a avut o remarcă pe 12 iunie pe contul său de Facebook: „Tot guvern interimar?”
Constituția României specifică la art. 107 că membrii guvernului interimar își desfășoară activitatea „pentru o perioadă de cel mult 45 de zile”. Prin urmare, pe 20 iunie ar trebui ca mandatul guvernului interimar să se termine. Totuși, Codul Administrativ menționează la art. 46 că „premierul interimar își exercită atribuțiile până la formarea noului Guvern”, cum Constituția nu menționează nimic despre limita premierului interimar, iar membrii guvernului nu sunt desemnați interimari, ci își continuă mandatul inițial.
Guvernele la nivel european nu se negociază repede
În 2015 BBC a publicat o analiză pe perioada 1950-2010 a timpului pe care statele îl petrec fără un guvern numit. Performanța pentru cea mai lungă perioadă a fost înregistrată de Belgia între 2010 și 2011, când nu a existat un guvern ales pentru 541 de zile. După alegerile din iunie 2024, Belgia a reușit să formeze un nou guvern după 7 luni de negocieri.
În Germania negocierile pentru guvernul cancelarului Friedrich Merz au durat mai bine de 6 săptămâni. Guvernul anterior al lui Olaf Scholz a fost format în 2021 după 10 săptămâni de negocieri.
Olanda este de asemenea campioană la timpul petrecut fără guvern votat. În 1977 au petrecut 200 de zile fără guvern după alegeri. Cel mai recent, după alegerile din noiembrie 2023, guvernul lui Dick Schoof a fost votat pe 2 iunie după mai bine de 6 luni de negocieri. Pentru Olanda se anunță din nou negocieri lungi și alegeri anticipate pentru numirea unui nou guvern după ce partidul de extremă-dreapta condus de Geert Wilders a părăsit guvernare pe 3 iunie 2025.
Austria a trecut și ea recent prin cea mai lungă negociere a unui guvern de coaliției din istoria postbelică a țării: cinci luni, după alegerile generale din septembrie 2024, câștigate – tot o premieră – de partidul de extremă dreapta. Așa a fost evitată venirea la guvernare a ultra naționaliștilor din Partidul Libertății (FPÖ).
La nivel regional, chiar și în Polonia după victoria răsunătoare a coaliției pro-europene condusă de Donald Tusk, numirea acestuia în funcția de prim-ministru a durat aproape 2 luni din 15 octombrie 2023 până la 11 decembrie 2023.
Democrația necesită negocieri lungi fără majorități clare
Negocierile lungi sunt în general rezultatul unor parlamente fragmentate, în care este greu de creat o majoritate. Dar nu înseamnă neapărat blocarea formării unui guvern sau certuri politice inutile. Sunt mai degrabă un proces democratic firesc de a încerca să ajungi la un compromis.
Guvernele într-adevăr sunt numite rapid în regimuri dictatoriale sau autoritare (guvernul Orbán) unde un singur partid sau persoană deține puterea și nu trebuie să negocieze cu nimeni. Însă, în democrații, și în mod special în sistemele electorale reprezentative, majoritățile se obțin greu și de cele mai multe ori nu este un lucru rău pentru societate.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: Administrația Prezidențială)
