Asta scria la intrarea în biroului directorului tehnic de la Elcen. Vine iarna și bucureștenii iar vor avea de suferit din cauza ping-pong-ului politic dintre Ministerul Energiei (care deține Elcen SA – producătorul de energie termică și electrică) și Consiliul General al Capitalei (cel ce deține CM Termoenergetica SA – compania care se ocupă cu transportul agentului termic).
Politicianismul distruge SACET-ul bucureștean
Încă din vremea condamnatului Sorin Oprescu s-a pus problema unirii celor două companii. A venit Gabriela Firea și toata lumea s-a împotrivit ca prezumtiva mafie a Voluntariului să gestioneze o afacere cu peste 5000 de muncitori (potențiale voturi) și o cifra de afaceri de câteva miliarde de lei pe an. A venit Nicușor Dan și PNL-ul s-a împotrivit ca acesta să gestioneze o așa mare companie, dorind-o sub minister. A venit liberalul Stelian Bujduveanu interimar (cu potențialul câștigator, tot liberal, Ciprian Ciucu, la alegerile ce se prefigurează) și acum Primăria Bucureștiului își dorește această unire sub CMB.
Indiscutabil că unirea celor două companii este cea mai bună opțiune în acest moment! Dar după atâta câcâială politică în care s-au strâns datorii imense (1 miliard de euro la defunctul RADET și un miliard și jumătate de lei la Termoenergetica) nu cred că se mai poate face ceva rapid.
Previziunea mea este că la sfârșitul următorului sezon rece (aprilie 2026) datoriile Tremoenergetica către Elcen SA vor depăși 2 miliarde de lei, iar conform legislatiei, Termoenergetica (RADET 2.0) va intră în faliment și se mai inventa un RADET 3.0.
Prinți și cerșetori
România nu a avut în ultimii ani o strategie destinată energiei termice, cu toate că peste 35% din totalul energiei consumate pe plan național este energia termică, după care urmează energia destinată transporturilor și pe locul trei este energia electrică.
Criza s-a declanșat odata cu despărțirea RENEL, și mai apoi CONEL în companii monocombustibil, iar termocentralele au fost despărțite de sistemul de transport și distributie a agentului termic.
SACET-ul (sistemul de aprovizionare centralizată cu energie termică) bucureștean este important deoarece astăzi încă mai aprovizionează cu căldură și apă caldă peste 525.000 de consumatori, majoritari fiind cei casnici. Adică aproape 525.000 de familii se aprovizionează cu caldură în sistem centralizat.
Legislația actuala prevede ca energia termică să fie subvenționată de către primaria care nu are banii necesari.
Ticăloșia politicianistă a mutat veniturile de la Primăria Generală la Primariile de sector, care nu au competențe în problema energiei termice. (la fel a fost și cu transportul urban ce este la rândul lui subvenționat)
Astfel s-au acumulat datoriile menționate mai sus, prima intrând în insolventa Elcenul și mai apoi RADET-ul în faliment. Elcenul a avut noroc cu criza energetică de și-a revenit, Termoenergetica acumuland în continuare datorii. Datoriile provin din lipsa banilor de la Primăria Generală și penalitățile acumulate.
Cât cântăresc 50 de ani?
Lipsa banilor a făcut ca tot ce înseamnă sistem de transport al agentului termic să rămână subfinanțat extrem de mulți ani. Oamenii de la RADET (și mai apoi Termoenergetica) sunt niște eroi ținând în viață țevile ciuruite, de peste 50 de ani în funcțiune. Trebuie spus clar că toți ce lucrează la operarea și repararea circuituui de transport al apei calde au o viață mai grea decăt minerii, munca fiind extrem de periculoasă în subteranele bucureștene, calde, fără aer, murdare și pline de gândaci și șobolani. Oamenii aceștia sunt eroii ajunși victimele politicienilor și politrucilor din Primăria Generală.
Termoenergetica este una dintre cele mai serioase companii românești deoarece, vorba aceea, ”face din rahat bici”, funcționand cu muncitori în prag de pensionare care muncesc și 16 ore / zi dacă este vreo avarie (și sunt o multime) care să oprească alimenatrea cu apă caldă și căldura în miez de iarnă. Rata de încasare a facturilor de la populație probabil este cea mai mare din țară de multi ani, ceea ce arată că oricine este la conducere, angajații își văd de treabă.
În schimb ”domnii” de la Elcen, au salarii mai mari, bonusuri mult mai multe pe care le încasează chit că instalațiile sunt oprite vara sau unele închise definitiv. Sindicatul este mai puternic acolo unde oamenii sunt strânși la un loc! Trebuie să recunoaștem că acum câțiva ani, Elcenul producea 6% din consumul național de energie electrică.
Și în cazul producției de energie din gaz avem o legislație ticăloasă. Este clar că prețul de producție într-o termocentrală (gaz sau cărbune) este mai mare deoarece combustibilul trebuie extras și transportat, sunt necesare investiții destul de mari, întreținerea costă și … colac peste pupăză, cine poluează plătește!
Astfel, în pretul unui MWh intră și poluarea care la termocentrala pe gaz crește cu prețul a 0,43 tone de CO2, adică se adaugă aproximativ 35 de euro, adică 175 de lei. (la cărbune e 0,94 tone CO2) Dar una este sa lucrezi la căldura într-o termocentrală care funcționează între 7 și 9 luni / an și alta e să lucrezi prin canivourile subterane unde sunt amplasate țevile.
Aflat câțiva ani în faliment, Elcenul nu a mai putut să facă nici o investiție, bonusul de cogenerare (care era măricel!) a fost folosit în orice alt scop decât în cel al modernizării și investițiilor. … Evident că și aici sunt profesionști care se chinuie să țină în funcțiune instalații vechi, aproape toate având peste 50 de ani de funcționare.
Și peste toate acestea, mai sunt și politicienii (cu sindicaliștii în dreata lor) care manevrează și CA-urile și directoratele și muncitorii după cum este interesul momentului.
Există scăpare?
Greu de spus! Probabil în vârful iernii, când toate instalațiile pot plesni, când va fi cerere de apă caldă, căldură și electricitate, guvernul va mai aloca o dată (a câta oară?) niște bani ca bucureșteanul să nu iasă în stadă. Este clar că sistemul este învechit! Arhitectura acestuia prevede ca să existe mai producători (azi sunt 6 din care doar cele patru centrale ale Elcenului mai funcționeză). Tehologiile au evoluat, apărând alte posibilități de a produce energie termică local. Multe locuințe s-au eficientizat energetic, nemaiavând nevoie de numărul inițial de gicacalorii. Nu sunt multe apartamente debranșate, dar există zone (Aviației, Tei, Colentina, …) unde multe familii și-au pus centrale individuale. Asta înseamnă că necesarul termic al unor zone a scăzut iar instalațiile de transport și distributie au ramas supradimnsionate la aceeași parametri, nemaifiind calculate încă o dată instalațiile zonale când se pune problema de reparare sau înlocuire. (legislația este de vină)
S-au studiat fel de fel de soluții de insularizare a zonelor unde agentul termic este deficitar. În locul defunctei micro termocentrale Titan (aici ar trebui ca DNA-ul să se sesize de cum a dispărut aceasta) s-au pus câteva cazane care produc agent termic. (solutie cu randament mic!) De câțiva ani este în discutie ca la Institutul Clinic Fundeni (zona în care nu ajunge agentul termic) să se amplaseze o minicentrala în trigenerare, deoarece cele trei spitale aflate pe aceeasi platformă medicală au nevoie și de răcire. A mai fost în discutie și amplasarea altei microcentrale în cartierul Aviatiei, unde de asemenea este deficit de căldură. La toate aceste soluții adăugăm și înlocuirea instalațiilor de schimb de căldura din 20 de puncte termice cu microcentrale de cvartal. Toate s-au înpotmolit în indecizia politică și lipsa banilor.
Nu trebuie reinventată roata
Dacă ne uităm cum a fost rezolvată termia centralizată în marile capitale europene ne schimbăm optica. În multe dintre acestea există un singur sistem de transport de energie termică cu mai mulți producători care folosesc mai multe tipuri de combustibili. Gazul în continuare rămane combustibilul principal. Există multe capacități de producție de căldură bazate pe energia electrică folosind ori soluția rezistivității ori a inducției ori a pompelor de căldură (dacă se poate ca acestea și fie apă – apă ar fi ideal). În mod sigur este mai facil să transporți energia electrică prin fire decât să transporți agentul termic prin doua conducte (tur – retur). Aceste instalații nu sunt decât niște centrale termice mai mari decât cele individuale.
Unele capitale europene au început să valorifice energetic gunoiul municipal pentru producția în cogenerare (eventual trigenerare) de agent termic. Și în Sectorul 6 se discuta de o astfel de soluție. Alte orașe vestice beneficiază de energie geotermală care este un surplus peste soluțiile arătate mai sus.
Deci, SACET-ul bucureștean ar putea supraviețui și altfel! În primul rând trebuie făcute studii care să arate unde este posibilă insularizarea sistemului de transport de agent termic, după care să se vadă ce soluții tehnice sunt propice fiecarei zone deoarece accesul la gaze nu este peste tot facil și există restrictii de poluare fonica sau a aerului, sau restricții privind cazanele sub presiune.
Dacă există posibilitatea construirii de mini termocetrale care folosesc gunoiul municipal solid, de ce nu s-ar adopta această soluție, atât timp cât mari metropole (în special din țările nordice) o folosesc cu succes?
Este adevărat că în București ar există un potențial geotermal, dar acesta este destul de mic, necesită investiții imense care nu cred că vor fi amortizate, adăugând că nu există profitabiliate din geotermal. Chiar dacă sunt bani europeni pentru geotermal, momentan fără studii geologice și studii de fezabilitate nu cred că aceștia ar putea fi cheltuiți judicios. Problemele sunt la ANRM care gestionează apele subterane și la Primăriile care vor fi puse în situația de a da avize de urbanism pentru viitoarele sonde de explorare geologică, că până la exploatare e cale lungă.
Până una – alta și în această iarnă țevile Termoenergetica se vor sparge, grupurile și cazanele Elcenului vor funcționa cu randamente mici și mii de blocuri vor rămâne fără apă caldă și căldură.
Noul Ministru al Energiei și Primarul interimar al capitalei trebuie să dea multe acatiste și să se roage fierbinte ca să fie o iarnă caldă pentru că altă soluție nu au!
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Gyozo Baghiu)
