Comunitatea germanilor din Banat aniversează, în perioada 13-15 iunie, la Timişoara, Zilele Culturale ale Germanilor din Banat, marcând cei peste 300 de ani de istorie, de la primele colonizări în această zonă printr-o serie de manifestări care exprimă valorile culturale şi tradiţiile pe care şvabii le-au adus aici şi au rămas în urma lor, după plecările masive în Germania, după 1990.
Despre istoria şvabilor în Banat vor vorbi şi două expoziţii deosebite, respectiv „Dieceza Csanad – Timişoara – 1.000 de ani”, în prezenţa Excelenţei Sale Dr. h. c. Martin Roos, şi expoziţia „110 ani de istorie a aviaţiei în Banat”, organizată şi prezentată de Johann Janzer, preşedintele Asociaţiei Şvabilor din Sânandrei, în Germania.
„Expoziţia prezintă un moment din istoria aviaţiei din Banat, din care aflăm lucruri inedite. Între anii 1915-1916, a fost Luftschiff Truppe 14 din Dresda, la Sânandrei, unde a aterizat primul Zepelin în Banat şi în Balcani. Era un zbor spre Bulgaria. În 24 de tablouri, expoziţia are şi o pagină dedicată lui Traian Vuia, pionier al aviaţiei româneşti. În doar câteva săptămâni, la Sânandrei s-a construit aeroportul pe care a aterizat Zepelinul. A fost un echipaj care îl avea comandant pe Jakobie. Au fost primiţi de localnici cu un gulaş şi un vin de Bacova. O anecdotă locală spune că gulaşul era atât de iute, încât atunci când piloţii l-au gustat au strigat ‘Aer!, Aer!’ şi au fugit afară, crezând că sunt otrăviţi. După un an, s-a construit un aeroport şi în Bulgaria, dar primul a fost la Sânandrei. În acelaşi timp, la Sânandrei a fost şi ducele din Mecklenburg. Din acel aerodrom nu a mai rămas decât o fundaţie. Un Zepelin s-a prăbuşit în zonă, iar piloţii sunt înmormântaţi în Cimitirul Eroilor din Timişoara”, a declarat, pentru Agerpres, Johann Janzer.
Alte aeronave nu au mai aterizat la Sânandrei, ci doar acel Zepelin care îndeplinea o misiune militară în timp de război.
Expoziţia conţine imagini rare surprinse în timpul Primului Război Mondial la Sânandrei, readucând în actualitate momente importante din istoria aviaţiei regionale.
Manifestările sunt organizate de Forumul Democrat al Germanilor din Banat (FDGR) şi aduc în prim-plan istoria comunităţii care, încă din anul 1718, odată cu primul val de colonizare al şvabilor, a contribuit semnificativ la dezvoltarea Banatului.
Prin aceste manifestări, Zilele Culturale ale Germanilor din Banat oferă publicului oportunitatea de a redescoperi identitatea culturală, contribuţiile istorice şi moştenirea comunităţii germane, păstrate cu mândrie de peste 300 de ani în inima Banatului.
Zilele Culturale ale Germanilor din Banat pregătesc jubileul unui mileniu al Diecezei de Timişoara
Comunitatea germanilor (a şvabilor) din Banat va celebra în anul 2030 un mileniu de la înfiinţarea Diecezei de Timişoara (iniţial Cenad) şi, începând din 2025, în fiecare an vor fi programate manifestări marcante dedicate marelui jubileu care va avea loc peste cinci ani.
În perioada 13 – 15 iunie, Timişoara este scena Zilelor Culturale ale Germanilor din Banat, manifestare aflată la cea de-a XVII-a ediţie şi care cuprinde o suită de evenimente culturale, spirituale, gastronomice, expoziţii şi spectacole, dansuri tradiţionale şi muzică de fanfare.
Momentul de debut al sărbătorii s-a derulat, vineri, când a avut loc la Domul din Piaţa Unirii din Timişoara vernisajul expoziţiei „Millennium Csanadiense 1030 – 2030”, care prezintă adevărate pagini din istoria celei mai vechi dieceze din acest spaţiu creştin patronate spiritual de Sfântul Gerard, călugăr misionar veneţian, devenit ulterior Episcop consacrat al Diecezei de Cenad, la cererea regelui Ştefan al Ungariei.
Episcopul Emerit de Timişoara, Martin Roos, a declarat, pentru Agerpres, că Episcopia de astăzi din Timişoara îşi are originea în Episcopia de Cenad, înfiinţată în anul 1030, iar expoziţia va fi itinerantă şi va ajunge şi la Szeged (Ungaria) şi la Zrenianin (Serbia).
„Avem înaintea noastră această mare aniversare şi jubileu de 1000 de ani. Cele două biserici mari, cea ortodoxă şi cea catolică, sunt cele mai vechi instituţii din această zonă a Banatului şi a Episcopiei noastre. (…). După atâtea schimbări istorice, trebuie să facem cât mai cunoscut acest jubileu, mai ales pentru preoţii noştri, dar şi pentru credincioşii de credinţă romano-catolică. De aceea, din partea Episcopiei am organizat o mică expoziţie despre primii 500 de ani, începând cu 1030 şi terminând cu anul 1552 cu căderea Timişoarei în mâinile otomane. Astăzi, trăim aici, în mijlocul mai multor etnii, de aceea am publicat şi o broşură dedicată jubileului, în cele patru limbi care se vorbesc în jurul nostru, împreună cu noi, în limba română, în limba germană, în limba maghiară şi în limba sârbă. Vom duce această expoziţie itinerantă şi la Szeged (Ungaria) şi la Zrenianin (Serbia). Vechea Episcopie de Cenad este astăzi împărţită în cele trei ţări, România, Ungaria şi în Serbia, după 1920, după încheierea Primului Război Mondial”, a afirmat episcopul Martin Roos.
El a arătat că în cadrul expoziţiei vernisate vineri un loc principal îl are Sfântul Gerard.
„În mare parte, expoziţia este în aceste pliante. Am pus cele 26 puncte principale care ne arată cât mai concentrat aceşti 500 de ani, începând cu primul episcop de atunci, Sfântul Gerard, canonizat în 1803, care a murit ca mucenic în Budapesta de astăzi, în 24 septembrie 1046. De la dânsul a rămas o operă filosofico-teologică care se păstrează astăzi în Biblioteca de Stat la Munchen, în Bavaria”, a menţionat episcopul emerit de Timişoara, Martin Roos.
Întreaga istorie de 1000 de ani a Episcopiei va fi prezentată în cinci etape, până în anul 2030: primii 500 de ani, până la dominaţia otomană, apoi timpurile turceşti până în 1716 urmate de epoca barocă, ilustrată cu multe materiale şi documente, apoi secolele XIX şi XX.
„Acum avem prima expoziţie, în Dom şi în fiecare din următorii cinci ani vor urma altele”, a punctat Episcopul Martin Roos, care a alcătuit expoziţia.
Vineri, la Domul din Piaţa Domului (a Unirii sau Barocă) din Timişoara, câteva sute de şvabi bănăţeni, majoritatea veniţi din Germania, s-au întâlnit cu coetnicii lor, au ascultat muzica de fanfară cu muzici şvăbeşti, apoi au vizitat expoziţia.
Manifestările continuă, vineri după-amiază, la casa Adam Muller Guttenbrunn din Timişoara, cu lecturi care îl omagiază pe Nikolaus Lenau, la 175 de ani de la trecerea în eternitate, proiecţii de fotografii pe acompaniament muzical, iar de la ora 18:00, la Muzeul Satului Bănăţean este programat un spectacol oferit de formaţii tradiţionale din Banat şi Germania, cu muzici şi de fanfare.
Sâmbătă, de la ora 11:00, la Opera Naţională Română din Timişoara va avea loc o festivitate oficială, iar de la ora 16:00, la Casa Adam Muller Guttenbrunn va fi vernisată expoziţia „110 ani de istorie a aviaţiei în Banat” şi prezentarea volumului „Dirijabile deasupra Balcanilor 1915-1918”.
Duminică, de la ora 9:30, va avea loc o paradă a costumelor populare, în Piaţa Domului, urmată de participarea la Sfânta Liturghie pontificală, spectacole şi coruri.
În Banat mai trăiesc astăzi puţin peste 8.000 de etnici germani, din care jumătate sunt în judeţul Timiş.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Primăria Timișoara)
