Nicio țară din flancul estic al NATO, de la Baltice la Bulgaria, nu este sigură în aceste zile că articolul 5 al tratatului Nord-Atlantic mai este în viață, după ce administrația americană a președintelui Trump a pus de nenumărate ori sub semnul întrebării relația cu aliații europeni, culminând cu ambițiile declarare de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom aparținând Regatului Danemarca.
În aceste condiții, unii – ca România și Bulgaria – mizează pe diplomația Consiliului pentru Pace al lui Trump, alții – precum țările baltice (care nici nu au fost invitate la Washington) – aleg întărirea securității si a armatei, relatează Kyiv Independent.
Nimeni nu vede o alternativă la NATO
Printre aliații europeni ai SUA, Estonia, Lituania și Letonia sunt considerate deosebit de vulnerabile. Cele trei state, cu o populație totală de aproximativ 6 milioane de locuitori, sunt încercuite de exclava puternic militarizată Kaliningrad a Rusiei, de Belarus și de teritoriul continental al Rusiei.
Narva, oraș estonian de graniță, majoritar rusofon, și Coridorul Suwalki — fâșia îngustă care leagă Lituania de Polonia — sunt frecvent menționate de analiști drept posibile puncte fierbinți sau porți de intrare pentru o eventuală ofensivă militară rusă.
Cu toate acestea, miniștrii Apărării din cele trei țări intervievați de Kyiv Independent au fost categorici: NATO rămâne de neclintit.
Țările baltice au împreună aproximativ 40.000 de militari activi, sprijiniți de un număr semnificativ de rezerviști, forțe de apărare teritorială și structuri paramilitare, existând totodată planuri pentru o extindere rapidă a efectivelor.
Potrivit ministrului leton al Apărării, Andris Spruds, doar Letonia își propune să poată mobiliza 60.000 de militari în cazul unui conflict. În plus, aproximativ 10.000 de soldați NATO sunt desfășurați în regiune în cadrul prezenței consolidate pe flancul estic (Enhanced Forward Presence), iar Germania a staționat permanent o brigadă blindată în Lituania.
NATO asigură, de asemenea, misiuni de poliție aeriană și maritimă, un strat suplimentar de apărare întărit prin Operațiunea Eastern Sentry, lansată în septembrie 2025 ca răspuns la incursiunile aeriene rusești.
Totuși, vulnerabilitatea regiunii a revenit recent în atenție după ce manevre militare după un scenariu de „war games” au sugerat că Rusia ar putea ocupa Coridorul Suwalki în doar câteva zile, în timp ce NATO ar întâmpina dificultăți în a reacționa la timp.
Șeful Apărării din Letonia nu se declară alarmat de aceste concluzii. El admite că apărarea trebuie consolidată în continuare, dar insistă: „Suntem pregătiți să luptăm chiar din această noapte.”
Regiunea baltică, un punct vulnerabil și pentru Rusia
Ministrul lituanian de Externe, Kęstutis Budrys, a subliniat că regiunea baltică nu este doar frontiera NATO, ci și un punct vulnerabil pentru Rusia.
„Kaliningrad este o vulnerabilitate a Rusiei, care ar fi foarte greu de apărat în cazul unui conflict”, a declarat Spruds.
Dacă cineva își imaginează că un război „s-ar putea limita la teritoriul NATO, fără distrugeri masive în Kaliningrad și în profunzimea Rusiei, ar trebui să se mai gândească o dată”, a avertizat Budrys. „Nu acesta este scenariul după care ne pregătim să luptăm.”
El a adăugat că, deși Rusia își menține operațiunile sub pragul pe care îl consideră suficient pentru a declanșa Articolul 5, stabilirea acelui prag ține în ultimă instanță de decizia statelor membre NATO.
La rândul său, ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, care a vorbit cu Kyiv Independent în marja Conferinței de Securitate de la München, a spus că uneori apreciază „această presiune și comunicare brutală din partea președintelui Trump către Europa, pentru că avem nevoie să ne ridicăm (în picioare)”.
„Nu am nicio îndoială că NATO funcționează”, a adăugat el. „Dar nu mai este necondiționat așa cum era, într-un fel, înainte… Trebuie să ne facem partea noastră.”
Oficialii nu au evitat însă să spună ce ar însemna o lipsă de reacție în cazul activării Articolului 5.
„Dacă NATO nu răspunde așa cum este prevăzut în planurile noastre de apărare, înseamnă că este sfârșitul alianței. Ar fi o etapă complet nouă în istoria noastră”, a avertizat Budrys.
(Sursa foto: Ministerul Apărării al Estoniei / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
