Bruxelles, 4 noiembrie 2025– Comisia Europeană a adoptat marți, 4 noiembrie, Pachetul anual de Extindere pentru 2025, prezentând o evaluare detaliată a progreselor înregistrate de țările candidate și potențial candidate. Raportul din acest an reafirmă că extinderea este o prioritate majoră a UE și confirmă că aderarea de noi state membre este „tot mai la îndemână”, iar procesul rămâne unul bazat strict pe merite.
Raportul oferă o foaie de parcurs pentru Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia, evaluând ritmul reformelor, în special în domeniul democrației și al statului de drept.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Ne-am angajat mai mult ca oricând să transformăm extinderea UE într-o realitate. Pentru că o Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Dar extinderea este un proces bazat pe merit… Aderarea la UE este o ofertă unică. O promisiune de pace, prosperitate și solidaritate. Cu reformele corecte și o voință politică puternică, partenerii noștri pot profita de această oportunitate.”
Raportul detaliază progrese semnificative pentru Muntenegru, care a închis patru capitole de negociere și este pe cale să își atingă obiectivul de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2026, și pentru Albania, care a deschis patru clustere și își menține obiectivul pentru 2027.
Ucraina și Republica Moldova sunt, de asemenea, lăudate pentru angajamentul puternic în ciuda războiului de agresiune al Rusiei și, respectiv, a amenințărilor hibride. Ambele țări au îndeplinit condițiile pentru deschiderea a trei clustere de negociere (inclusiv cel fundamental), iar Comisia se așteaptă ca ambele să îndeplinească condițiile pentru deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului.
În contrast, raportul notează că în Serbia reformele au „încetinit semnificativ” pe fondul polarizării politice și al „erodării încrederii”, Comisia cerând inversarea regresului privind libertatea de expresie. Pentru Macedonia de Nord, Comisia cere acțiuni decisive, inclusiv adoptarea schimbărilor constituționale necesare (referitoare la bulgari) pentru a deschide primul cluster. Bosnia și Herțegovina a înregistrat progrese limitate din cauza crizei politice din Republika Srpska. Turcia rămâne un partener cheie, dar negocierile de aderare sunt „la punct mort din 2018” din cauza deteriorării standardelor democratice.
Situația cea mai gravă este în Georgia, unde Comisia constată un „regres democratic sever” și consideră țara „candidat doar cu numele”, procesul de aderare fiind „oprit de facto”. Autorităților de la Tbilisi li se cere să inverseze urgent cursul și să revină la calea aderării la UE.
Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, a concluzionat: „În general, 2025 a fost un an de progres semnificativ pentru extinderea UE. Muntenegru, Albania, Ucraina și Moldova se remarcă… Nu vor exista scurtături.”
Remarca interpretată de unii comentatori drept o asigurare dată țărilor membre, care se opun încă sau au ezitări când vine vorba de continuarea procesului de aderare. Este cazul Ungariei lui Orban, de exemplu, care se opune admiterii Ucrainei, care indirect blochează și orice progres al R. Moldova, cela două fiind tratate „la pachet”, cum au fost la vremea lor România si Bulgaria.
Cum atât deschiderea și închiderea capitolelor de negocieri (cazul R. Moldova si Ucrainei), câr și admiterea în sine sunt decizii care se iau în unanimitate, au existat tentative de a mai relaxa aceste reguli.
Comisia a anunțat, de asemenea, că va prezenta în curând o Comunicare privind reformele interne necesare pentru a pregăti UE pentru primirea de noi membri. Urmează ca Consiliul UE să analizeze recomandările și să decidă pașii următori.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Pexels.com
