Administrația Trump a anunțat revocarea certificării Universității Harvard în cadrul Programului pentru Studenți și Schimburi (SEVP), interzicând astfel celei mai vechi universități americane să înscrie studenți internaționali. Măsura, transmisă printr-o scrisoare oficială semnată de secretara pentru Securitate Internă, Kristi Noem, obligă studenții străini deja înscriși fie să se transfere, fie să părăsească Statele Unite.
Decizia vine pe fondul unei dispute între Harvard și Departamentul pentru Securitate Internă (DHS), după ce universitatea a refuzat să furnizeze datele cerute despre comportamentul și eventualele abateri ale unor studenți străini.
Potrivit New York Times, este vorba despre o escaladare semnificativă a tensiunilor dintre administrația Trump și una dintre cele mai influente instituții academice din SUA.
Acuzații grave: legături cu PCC, antisemitism și „comportament pro-terorist”
Într-un comunicat oficial, Departamentul pentru Securitate Internă susține că decizia are la bază „refuzul ostentativ” al Universității Harvard de a coopera cu autoritățile și acuză conducerea universității că ar fi permis manifestări de ură și violență pe campus, inclusiv din partea unor studenți străini. Departamentul merge mai departe, acuzând universitatea că ar fi colaborat cu Partidul Comunist Chinez (PCC) și ar fi găzduit membri ai unei unități paramilitare implicate în genocidul minorității uigure.
„Este un privilegiu, nu un drept, ca universitățile să înscrie studenți străini și să beneficieze de taxele lor pentru a-și umfla fondurile de miliarde de dolari”, a scris Kristi Noem pe platforma X (fost Twitter), adăugând că Harvard a ignorat multiple solicitări oficiale din partea administrației.
Anul acesta, la Harvard erau înscriși 6.800 de studenți străini, aproape 27% din totalul studenților. În 2010, procentul era de doar 19,7%.
În 2023, taxele de școlarizare la Harvard erau de aproape 60 de mii de dolari pe an pentru școală, plus aproximativ 87 de mii de dolari pentru cazare, mese și alte cheltuieli. De cele mai multe ori, studenții străini plătesc o parte mai mare din costuri comparativ cu studenții americani, care pot beneficia de ajutoare și burse federale.
Reacția Harvard: decizia este „ilegală și de natură represivă”
Universitatea a răspuns printr-un comunicat dur, catalogând decizia drept o acțiune de represalii „ilegală” care „subminează misiunea academică și de cercetare a Harvard și afectează profund comunitatea sa internațională”.
„Găzduim studenți și cercetători din peste 140 de țări. Această măsură de represalii amenință grav nu doar comunitatea noastră, ci și interesele academice ale Statelor Unite”, se arată în declarația oficială.
Decizia vine după ce, în aprilie, Departmentul pentru Securitate Internă a retras un grant de 2,7 milioane de dolari destinat universității, tot ca urmare a refuzului acesteia de a coopera cu ancheta federală.
Citește și: Dana Hering: „Societatea civilă a decis președintele în România”
Un precedent periculos? Îngrijorări în mediul academic
Mai mulți comentatori din mediul universitar american privesc decizia ca pe un semnal de alarmă în ceea ce privește folosirea aparatului guvernamental în scopuri politice.
Acuzațiile lansate împotriva Universității Harvard – fără prezentarea unor probe publice – și tonul politic al declarațiilor oficiale ridică semne de întrebare privind motivațiile reale ale administrației, arată și The Guardian.
Primul atac al administrației
Luna trecută deja, administrația Trump a înghețat fonduri federale în valoare de peste 2,2 miliarde de dolari destinate Universității Harvard, iar alte aproape 7 miliarde — inclusiv finanțări pentru spitale afiliate — sunt cu semnul întrebării.
În plus, președintele Donald Trump a amenințat public că va retrage dreptul universității de a fi scutită de taxe.
Totul după ce Universitatea Harvard refuzase să se conformeze unor cereri ale administrației, care în opinia sa, depășeau cu mult limitele luptei cu antisemitismul și violenta în campus – invocate de Casa Albă.
Administrația Trump ceruse Universității Harvard să reducă influența corpului profesoral și să adopte politici stricte de admitere și angajare „bazate pe merit”. Guvernul a dorit acces complet la informațiile interne ale instituției, inclusiv la informatii personale despre profesori si studenți străini, solicitând și modificări majore în procesul de recrutare, selecție și admitere a studenților internaționali.
Printre cerințele administrației s-a numărat și efectuarea unei evaluări privind „diversitatea punctelor de vedere” în campus. De asemenea, Casa Albă a cerut închiderea imediată a tuturor programelor legate de diversitate, echitate și incluziune (DEI) și numirea unei persoane din afara universității care să investigheze „programele și departamentele care contribuie la hărțuirea antisemită sau reflectă o captură ideologică”.
Reacția conducerii Harvard:
La vremea respective, rectorul Alan M. Garber a respins solicitările, declarând public că universitatea nu va ceda în fața presiunilor politice și nu își va abandona drepturile constituționale.
„Niciun guvern — indiferent de partidul aflat la putere — nu ar trebui să dicteze ce pot învăța universitățile private, pe cine pot angaja sau admite și ce domenii de cercetare pot explora.”
Garber a rezumat poziția Harvard într-o frază: „Universitatea nu își va ceda independența și nici drepturile constituționale”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Foto: news.harvard.edu)
