Istoria anexării Basarabiei de către ruși în 1812. Pierderea Basarabiei anexată de ruși în 1812 rămâne până azi motivul pentru care „românii privesc cu interes, dar și cu regret spre teritoriul dintre Prut și Nistru, perpetuându-se astfel și componenta antirusească în psihologia maselor“, după cum scrie istoricul Armand Goșu. Cu toate acestea, românii nu știu azi aproape nimic despre conjunctura în care s-a ajuns la pierderea jumătății estice a Moldovei.
Teritoriul a fost desprins din principatul moldovean prin acordul care a încheiat războiul ruso-turc din 1806-1812, dar negocierile dintre cele două tabere au fost foarte dure și doar circumstanțele internaționale excepționale au salvat țările române de a împărtăși cu totul soarta Basarabiei. De fapt, numai războiul franco-rus și invazia lui Napoleon din vara lui 1812 au permis ca Moldova și Țara Românească sa scape de cotropirea și rusificarea totală. Azi, înțelegem acest lucru datorită muncii de cercetare pe care a făcut-o istoricul Armand Gosu chiar în arhivele de la Moscova și de la Istanbul, efortul concretizându-se într-o carte esențială pentru înțelegerea originii problemei basarabene: „Între Napoleon și Alexandru I”.
Citește și: Un alt avocat reclamă presiuni pentru a se retrage din dosarul „Ferma Dacilor”
La începutul secolului al XIX-lea, situația Țării Românești și a Moldovei, principate vasale ale Imperiului Otoman și conduse de domnitori fanarioți, este pur și simplu disperată. Turcii sunt prăbușiți, doar umbră a marii puteri de odinioară, și nu-și mai pot apăra frontierele de Rusia aflată în plină expansiune. În Europa, o superputere s-a născut: Imperiul Francez condus de genialul general Napoleon Bonaparte, ale cărui armate zdrobesc pe rând ori la un loc toate celelalte imperii.
După 1805, odată cu anexarea Veneției la regatul italian pe care l-a fabricat Napoleon, împăratul francez devine tot mai interesat de Peninsula Balcanică. Este ocupată și cea mai veche republică a Europei, Ragusa (actualul Dubrovnik, de pe coasta dalmată a Croației), iar capitalele marilor puteri europene încep să se uite mai cu atenție pe harta către principatele dunărene – doua state eșuate, semiprovincii ale Imperiului Otoman și printre cele mai înapoiate regiuni de pe continent.
Continuarea în Aktual24.ro
Citește și: România nu mai produce nimic. O minciună ușor de combătut
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa imagine: Aktual24.ro)
