Platforma de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor, aflată sub egida Consiliului Europei, a emis o alertă de amenințare a libertății presei prin hărțuire judiciară referitoare la rețeaua PRESSHUB și la jurnalista Brîndușa Armanca, sub titlul Investigative Journalist Brîndușa Armanca and PressHub Face Multiple Defamation Lawsuits (Jurnalista de investigație Brîndușa Armanca și Presshub se confruntă cu multiple procese de defăimare). Alerta poate fi citită aici.
„Jurnalista de investigație Brîndușa Armanca, portalul de știri PressHub și alte mass-media precum Libertatea, Click, Ziarul de Iaşi, Sursa de Vest se confruntă cu multiple procese de defăimare intentate de Beniamin Lup, președintele Asociației WorldTeach România, o organizație neguvernamentală înregistrată ca luptând împotriva traficului de persoane”, se arată în alerta emisă pe 18 februarie 2026.
Textul alertei înregistrat sub numărul 23/2026 relatează că mai multe articole scrise de Brîndușa Armanca și publicate de Presshub începând cu anul 2022 au investigat neconcordanțele dintre afirmațiile lui Lup cu privire la activitățile asociației, precum și împrejurările decesului a două soții ale lui Beniamin Lup, în condiții similare.
„Armanca, PressHub și alte mijloace de informare în masă au fost acționate în justiție în fața instanțelor civile din Timiș, București și Timișoara pentru încălcarea vieții private și a reputației (articolele 71 și 72 din Codul civil român), cu cereri de eliminare a articolelor contestate, de a se abține de la publicarea viitoare a informațiilor pe această temă și de a plăti daune substanțiale”, se arată în alertă, cu menționarea Dosarelor 1551/30/2022, 42396/3/2024, 42400/3/2024 și 36547/325/2025 și a sumei de 550.000 euro cerută de reclamant ca despăgubire.
Cazul se înscrie în tipologia acțiunilor în instanță vexatorii împotriva jurnaliștilor și activiștilor care se exprimă critic în interes public (SLAPPs) și a fost inclus în Mapping Media Freedom Monitoring Report pe anul 2025, la paginile 25-26.
Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR), Secția română a Asociației Europene a Jurnaliștilor (AEJ) cu sediul la Bruxelles, și-a exprimat „sprijinul deplin față de jurnalista Brîndușa Armanca în legătură cu hărțuirea judiciară și presiunea legală la care a fost supusă… Astfel de practici se încadrează în categoria recunoscută la nivel internațional ca hărțuire judiciară a jurnaliștilor (acțiuni de tip SLAPP), care reprezintă o amenințare serioasă la adresa mass-mediei independente și a dezbaterii democratice”.
Brîndușa Armanca, jurnalistă și profesor universitar de media, este membră AZIR și face parte din Comisia de Arbitraj și Conciliere a AEJ.
Context
În 2022, Presshub, rețea deținută de Freedom House România, a publicat un articol semnat de Brîndușa Armanca și Sorin Istrate despre Asociația WorldTeach condusă de Beniamin Lup, care a difuzat public că a înființat un centru pentru victimele traficului de femei și copii, finanțat de UNCAGED, SUA, cu o sumă mare de bani (aproximativ 1 milion de dolari pe an). Informațiile obținute din surse deschise și de la fața locului erau în contradicție cu declarațiile lui Lup. Freedom House România și rețeaua Presshub au fost date în judecată pentru defăimare. Vezi articolul.
Despăgubirile cerute în acest dosar sunt de un milion de euro. Lup a pierdut acest proces în primă instanță.
În 2024, când a treia soție a lui Beniamin Lup, o femeie din Republica Moldova, a murit la vârsta de 45 de ani, similitudinea decesului cu prima soție, decedată la 42 de ani, a atras atenția jurnaliștilor Brîndușa Armanca și Sorin Istrate, care au investigat situația, mai ales că au fost deschise două dosare de cercetare de omor din culpă in rem în România și în Republica Moldova. Vezi articolul.
Pentru articolele pe acest subiect, Beniamin Lup a intentat două procese de apărare a reputației atât rețelei Presshub și jurnalistei Armanca (nu și coautorului), cât și publicațiilor Libertatea, Click, Sursa de Vest, Ziarul de Iași, solicitând instanței să fie despăgubit moral cu un milion de euro în total. Primul proces, o ordonanță președențială, a fost pierdut definitiv de reclamant.
În 2025, același reclamant a dat în judecată una dintre sursele jurnaliștilor, pe Valentin Malanca, căruia i-a cerut despăgubiri de 200.000 de euro, chemând „în garanție” trei jurnaliști: Daniel Dancea, Tiberiu Kiss și Brîndușa Armanca.
Tot în 2025, Beniamin Lup a chemat-o în judecată pe jurnalista Brîndușa Armanca pentru un alt articol care relatează demiterea lui Lup de către organizația americană. Articolul aici.
Pretențiile emise de reclamant s-au ridicat la 200.000 de euro.
Depăgubirile cerute, care însumează sute de mii de euro, indică intenția de intimidare și de reducere la tăcere a jurnaliștilor.
Instanțele au dat în procesele menționate, de regulă, termene de 6 luni, ceea ce înseamnă că un proces poate dura și 6-7 ani. De exemplu, procesul intentat de Beniamin Lup în 2022, are următorul termen în luna mai 2026.
Ce înseamnă o alertă europeană
Prin emiterea unei alerte, Platforma de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor atrage atenția autorităților că jurnaliști români sunt supuși hărțuirii și intimidării prin multiple procese. Prin postarea publică a alertei, jurnaliștii Uniunii Europene află de presiunile cărora colegii lor de breaslă trebuie să le facă față. Totodată, alerta cere susținerea libertății de exprimare protejate în interes public.
Ca acțiuni ulterioare, se preconizează respingerea de către instanță a cererilor reclamantului, conform standardelor europene anti-SLAPP, a căror adoptare printr-o lege în România este în curs.
Răspunsul autorităților este așteptat până la 18 mai 2026.
Absența răspunsului devine un criteriu de măsurare a bunei-credințe a statului și a gradului democrației, a libertății presei etc.
Pe site-ul platformei sunt relevate mai multe alerte privitoare la jurnaliști din România: Emilia Șercan, Ovidiu Vanghele, Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu, Boroka Parászka, Mihai Dragolea, Radu Mocanu.
În ce stadiu se află Legea anti-SLAPP în România
Parlamentul European și Consiliul au adoptat în aprilie 2024 Directiva (UE) 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică, pe scurt, Directiva anti-SLAPP.
Țările membre UE au obligația de a adopta măsuri specifice și de a acorda garanții jurnaliștilor, entităților media, activiștilor, membrilor instituțiilor academice etc. până în 7 mai 2026, termen pentru modificarea legislației naționale.
În 2025, Mapping Media Freedom a înregistrat 344 de incidente legale privind jurnaliști și activiști, conform Monitoring Report. Până în prezent, 17 țări membre ale Uniunii Europene au implementat standardele Directivei prin legi specifice.
Ministerul Justiției din România a elaborat un proiect de lege anti-SLAPP din iunie 2025. Deocamdată, el nu se regăsește printre proiectele depuse spre adoptare în Parlament.
Indiciile care sugerează că darea în judecată are și un scop de hărțuire și descurajare a exprimării libere sunt probele inconsistente, cererile de despăgubiri morale exagerate, durata lungă a proceselor prin apelul la artificii juridice, faptul că sunt chemate în judecată persoane mai frecvent decât organizații, tacticile de intimidare prin influența și puterea reclamantului (statut social, bani, poziție).
Jurnaliștii și companiile media precum și activiștii vor beneficia de mai multă protecție odată cu aplicarea legii anti-SLAPP, fiindcă instanțelor li se cere să judece cu celeritate acest gen de procese, să limiteze cuantumul despăgubirilor, să respingă rapid cererile vădit neîntemeiate, iar statului să ofere garanții pentru exercitatea fără constrângeri juridice a profesiei de jurnalist.
Mai mult, „reclamantul care a inițiat o procedură judiciară abuzivă împotriva mobilizării publice poate fi obligat, în condițiile legii, la plata unei amenzi judiciare de la 10.000 lei la 100.000 lei”, se arată la art.12 din proiectul de lege.
Pe 12 mai 2025 a avut loc la București o dezbatere publică pe tema proiectului de lege anti-SLAPP, la care au participat împreună cu reprezentanții Ministerului Justiției mai multe organizații neguvernamentale ca Active Watch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Konrad-Adenauer-Stiftung, Greenpeace România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile ș.a.
La propunerea societății civile, o extindere a viitoarei legi românești este aplicarea ei și la cazuri interne, nu doar transfrontaliere, așa cum prevede Directiva (UE) 2024/1069.
Există și un Monitor European anti-SLAPP cu misiunea de a face cunoscute publicului rolul și efectele legii, găzduit de The European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF).
(Sursa imagine deschidere: site coe.int/Jorm)
