Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), avertizează, într-un interviu pentru Aktual24, asupra riscurilor majore pe care le reprezintă, pentru PSD și pentru România, lipsa unor schimbări reale.
Domnule primar, ați afirmat că reducerea cu 10% a cheltuielilor bugetare este „prea puțin” și că ar trebui mers spre 12-15%. Ce tăieri concrete ați propune dumneavoastră pentru administrația locală și pentru cea centrală?
Trebuie trecut de urgență la o reformă administrativ-teritorială, de comasare de unități administrativ-teritoriale și de județe, fapt care ar putea duce la reduceri de costuri substanțiale. Urmare a acestor comasări, ar trebui să se reducă substanțial și reprezentarea la nivel local a ministerelor și agențiilor.
În contextul reformei administrației, ați vorbit despre cele 7 milioane de euro în amenzi de circulație neîncasate la Buzău. Cât estimați că veți recupera efectiv în 2026 și practic, ce soluții concrete veți găsi?
Sunt convins că prin aplicarea noilor reglementări, sumele neîncasate vor deveni nesemnificative, iar pentru 2026 sper să avem o reducere de cel puțin 50%.
Ați declarat public că PSD ar trebui să nu-l mai atace pe premierul Ilie Bolojan și să nu mai „bage bățul prin gard”. Credeți că această atitudine a partidului riscă să-l împingă pe Bolojan să formeze un nou pol politic sau să pună în pericol rotativa guvernării?
Dacă PSD va ieși de la guvernare așa cum a promis, pentru că evident nu cred că PNL-ul va decide să-și schimbe președintele. Ilie Bolojan va trebui să meargă înainte în orice condiții! Evident, în aceste condiții „rotativa” nu va mai avea loc!
Citește interviul integral în Aktual24.ro
Citește și: CNA vs. Realitatea Plus: Instanța suspendă retragerea licenței după un proces-record
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Constantin Toma / Facebook)
Nu-i prima dată când primarul orașului Buzău, social-democratul Constantin Toma atrage atenția asupra atacurilor nejustificate ale liderilor PSD la adresa premierului Ilie Bolojan. Cu ceva timp în urmă Constantin Toma atrăgea atenția ultimilor doi președinți ai PSD, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu „să nu mai bage băţul prin gard”, să înceteze atacul la adresa premierului Ilie Bolojan, care deocamdată își face treaba pentru a scoate această țară din deficitul bugetar în care alţii au adus-o: ”Din păcate, de vreo șase luni de zile, jucăm alba-neagra cu reducerile astea din zona bugetară. Trebuiau făcute de la început, de pe vară și am fi avut un deficit deja mai mic în momentul ăsta. A început pe zona bugetului local cu reduceri, PSD a pus condiția: domnule, să se facă și în zona centrală simultan. Acum, dacă s-a rezolvat și în zona centrală, domnule, veniți și cu pachetul social, 1.000 de lei pentru fiecare pensionar. De acord, este extraordinar, oamenii ăștia au nevoie, dar eu dacă aș fi în locul domnului Ilie Bolojan, aș pune următoarea condiție: da, fraților, de acord cu tot ce vreți voi, spuneți cât mai creștem această reducere de 10%. 11%? 12%? 15%? Și băgăm acolo tot ce vreți voi, pentru că nu mai ai de unde lua bani”.
(Vezi: https://adevarul.ro/politica/este-pace-la-buzau-ciolacu-si-primarul-2511280.html)
Măsurile guvernului Bolojan de redresare a situației prin reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, sau tăierea resurselor financiare ale instituţiilor publice au fost necesare pentru evitarea degradării ratingului suveran al României de la “negativ” la „junk” (nerecomandat investițiilor), de către principalele agenții Fitch, Standard & Poor’s şi Moody’s.
De aceea, acum după adoptarea bugetului pe 2026 care prevede o creștere economică de 1% şi un deficit bugetar 6,2% din PIB, sunt necesare noi măsuri de reformă pentru încadrarea în ţinta asumată de Guvernul României.
Mai întâi este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate. In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-20)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.
In concluzie, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a României pe o bază sustenabilă.
Chiar dacă pentru functiile alese reforma administrativă nu poate fi făcută decât odată cu alegerile din 2028, nimic nu opreşte reducerea de pe acum a numărului de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi unde prefecții sunt numiți de Guvern fiind responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale respectiv in cele 8 regiuni de dezvoltare. In felul acesta s-ar reduce semnificativ cheltuielile bugetare inutile, rămânând mai mulți bani pentru sănătate, educație si ordine publică.