În ultimele luni, am asistat la câteva schimbări notabile în problematica Caucazului de Sud. După decenii de conflict, au apărut semne clare de colaborare economică între Armenia și Azerbaidjan, precum relaxarea restricțiilor pentru tranzitul de marfă în octombrie 2025. Administrația Trump susține că acest progres i se datorează, mai ales după întâlnirea de la Casa Albă din august 2025, unde liderii au semnat un acord prezentat drept un pas major. Totuși, acest nou impuls vine într-un context care a schimbat radical raportul de forță. După ofensiva azerădin 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra ultimelor zone din Nagorno-Karabakh aflate sub control armean, iar regiunea a fost urmată de un exod masiv al populației armene. Dintr-o comunitate de peste 100.000 de oameni, plecarea a fost aproape totală iar prezența a rămas aproape minimă.
Un punct central al acestor negocieri este crearea unei noi rute de transport. Americanii au propus un proiect numit“Trump Route for International Peace and Prosperity” (TRIPP), care ar urma să lege Azerbaidjanul de exclava sa, Nakhchivan, trecând prin sudul Armeniei. Ideea nu este nouă, iar discuția despre un coridor de conectivitate între Azerbaidjan și Nakhchivan există de ani buni și a fost, în esență , un punct de contenție între Armenia și Azerbaidjan încă din anii de după căderea URSS .Secretarul de Stat Marco Rubio a prezentat momentul drept o oportunitate pentru prosperitatea regională. Casa Alba îl portretizează ca un “pas istoric” ,dar în realitate multe probleme sunt vechi și au fost negociate intermitent ,inclusiv in cadrul OSCE Minsk încă din anii 90’.
Schema pare simplă, dar în practică miza este cine controlează accesul, regulile și securitatea pe aceste rute, inclusiv la nivel de percepție, în capitalele din regiune. În regiune, discuția e legată și de ceea ce Baku numește adesea „Zangezur corridor”, adică o rută care să lege Azerbaidjanul de Nakhchivan. Ce este diferit acum este contextul. După 2020-2023, Armenia negociază dintr-o poziție mult mai slabă, iar Azerbaidjanul are mai mult spațiu să impună condițiile legate de un coridor spre Nakhchivan, ceea ce face un subiect vechi sa pară acum brusc mai “realizabil”.
De ce sunt aceste rute sunt atât de importante?
Din 1993, Turcia a închis frontiera terestră cu Armenia, iar conflictul cu Azerbaidjanul a menținut regiunea într-un blocaj prelungit, ca răspuns la primul război din Nagorno-Karabah. Această blocadă a izolat Armenia timp de peste 30 de ani, forțând-o să depindă în mare parte de rutele de transport prin Georgia pentru a ajunge la Marea Neagră și în Europa. Acum, redeschiderea granițelor și a căilor ferate ar putea scoate Armenia din izolare, dar ridică întrebarea cine setează regulile, cine asigură securitatea și cine câștigă influență.
Dincolo de acorduri, realitatea economică începe să se miște.
În decembrie 2025, Azerbaidjanul a livrat primul transport de combustibil către Armenia prin Georgia, fiind un semn concret. În plus, din ianuarie 2026, au apărut discuții despre liste de produse pentru export, iar legătura feroviară rămâne pe agenda tehnică a negocierilor. Aceste legături fizice și comerciale sunt mai greu de rupt decât promisiunile politice și pot face mai costisitoare o întoarcere la blocaje, mai ales pentru Armenia.
Totuși, aceste schimburi nu înseamnă automat o împăcare între societăți. Tensiunile istorice rămân, inclusiv tema genocidului armean, pe care Turcia și Azerbaidjanul continuă să nu îl recunoască. Nu e vorba de reconciliere, ci de un calcul politic, iar liderii de la Erevan și Baku au înțeles că, în acest moment, cooperarea este o necesitate, nu o alegere morală. Azerbaidjan negociază azi dintr-o poziție mai puternică economic și militar, cu sprijinul Turciei, iar Armenia nu mai poate conta pe Rusia ca în anii 90’.Este o mișcare strict pragmatică și totodată se fac tranzacții pentru a reduce tensiunea și pentru a păstra un minim de predictibilitate, chiar dacă neîncrederea dintre cele două tabere a rămas intactă.
Pragmatism dictat pe teren
Această deschidere spre compromis se explică prin schimbarea raportului de forțe. În anii 90, după primul război, Armenia ieșea ca învingătoare,având control asupra regiunii Nagorno-Karabah și se baza pe protecția Rusiei.
Dar în ultimul deceniu lucrurile s-au inversat. Azerbaidjanul a folosit banii din petrol și gaze ca să își construiască o armată modernă, sprijinită puternic de Turcia. Războaiele din 2020 și 2023 au arătat clar această nouă realitate. Armenia a pierdut controlul teritoriilor, iar garanțiile de securitate din partea Rusiei nu s-au materializat. Astăzi, Erevanul nu mai negociază de pe poziții de forță, ci din poziția de pierzător. În paralel, Franța a început livrări de echipamente militare, precum radare și vehicule blindate. Reorientarea spre Vest urmărește să reducă dependența de Rusia, chiar dacă poate tensiona relația cu vechiul partener.
Totuși, succesul acestor acorduri nu se vede în conferințe de presă, ci în cât de mult rezistă rutele în timp. Un test important este dacă drumurile și transporturile rămân funcționale și atunci când apar tensiuni sau incidente minore la frontieră. Dacă schimburile comerciale continuă, ele oferă un indicator mai bun al stabilității decât o serie de documente semnate.
Ieșirea din izolare vine însă cu o dilemă pentru Armenia.
Economic, deschiderea poate reduce costurile și poate aduce rute noi, dar conectarea creează și dependențe. Odată legată de infrastructura din regiune, Armenia devine mai expusă la deciziile politice ale vecinilor și la riscul unor blocaje viitoare.
Rămâne de văzut dacă acest dezgheț va consolida stabilitatea sau dacă va produce vulnerabilități pe care Erevanul nu le poate controla pe termen lung.
(Sursa imagine: Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
