Joi dimineața, un bărbat de 31 de ani a atacat membrii ai comunității evreiești din Manchester, Marea Britanie. Atacul a rezultat în trei decese, printre care se numără și atacatorul, care a fost împușcat de către polițiști, relatează BBC.
Incidentul a fost un atentat premeditat, susțin autoritățile, întrucât a avut loc în timpul sărbătorii evreiești Yom Kippur.
La ora 9:31, poliția a fost notificată când o mașină a încercat să lovească un grup de oameni aflați în afara sinagogei. Șoferul a ieșit, după aceea, din autoturism cu un un cuțit și s-a năpustit asupra oamenilor prezenți.
Persoanele prezente a reușit să se baricadeze în interiorul sinagogei. Atacatorul a încercat să intre, dar a nu a reușit. La ora 9:38, poliția a ajuns și, în urma nerespectării avertismentelor oamenilor legii de către atacator, s-a deschis focul.
Odată doborât, poliția a adus o echipă de geniști, deoarece considerau că acesta ar avea o vestă încărcată cu materiale explozibile.
Victimele
Adrian Daulbi și Melvin Cravitz (53, respectiv, 66 de ani) au fost cele două victime. Poliția a recunoscut că una dintre victime a fost împușcată accidental de polițiști.
Atacatorul
Autoritățile au confirmat că atacatorul a fost un cetățean britanic cu origini siriene, Jihad Al Shamie, în vârstă de 35 de ani. Acesta fusese eliberat condiționat, înaintea atacului, după ce fusese arestat sub acuzația de viol.
Anchetatorii au adăugat că acesta ar fi putut fi motivat de ideologia fundamentalistă islamică, dar au subliniat că investigația nu este finalizată.
Un martor, șeful consiliului de administrație al sinagogii, Alan Levy, a declarat că atacatorul ar fi urlat: „Asta primiți pentru copiii pe care ni i-ați omorât!” relatează The Guardian.
Familia atacatorului a venit cu o declarație prin care condamnă acțiunile acestuia:
„Ne distanțăm complet de acest atac și ne exprimăm șocul și durerea profundă față de ceea ce s-a întâmplat. Suntem alături de victime și familiile lor, și ne rugăm pentru puterea și alinarea lor”.
Reacții
Premierul Keir Starmer a condamnat ferm atacul.
„Știu câtă teamă simțiți[…]Nimeni nu ar trebui să treacă prin asta. Nimeni. Așadar, vă promit că voi face tot ce-mi stă în putință pentru a vă garanta siguranța pe care o meritați, începând cu o prezență mai amplă a poliției, care să vă protejeze comunitatea. ”
Vicepreședintele Rețelei Musulmane Britanice, Imamul Qari Asim a venit cu un mesaj de solidaritate.
„Vărsarea de sânge și violența din Orientul Mijlociu – care sunt extrem de dureroase pentru noi toți – nu trebuie să ne otrăvească străzile noastre din Marea Britanie. ”
Recent numita conducătoare a Bisericii Anglicane, Sarah Mullally a declarat că:
„„Noi, ca Biserică, avem responsabilitatea de a fi un popor solidar cu comunitatea evreiască împotriva antisemitismului în toate formele sale. Ura și rasismul de orice fel nu pot fi lăsate să ne dezbine ”
Principalul rabin din Regatul Unit, Ephraim Mirvis s-a declarat îngrijorat de ceea ce a numit o amplificare a „manifestărilor antisemite” și a menționat protestele pentru Palestina.
„Unele [proteste] conțin antisemitism asumat, sprijin evident pentru Hamas. Nu toate persoanele, însă există atât de multe cazuri de acest gen, ceea ce este cu siguranță periculos pentru mulți membri ai societății noastre.”
Declarația sa vine în contextul în care evreii sunt disproporționat afectați de crimele motivate de ură religioasă. 121 de victime la 10.000 de oameni au fost înregistrate între 2023-2024 în Marea Britanie. Spre comparație, în cazul musulmanilor este vorba de 10 victime, iar la creștini – zero.
Antisemitismul a cunoscut o anumită creștere și în Europa, în ultimii ani. Conform Euronews, atât în Europa, cât și în Statele Unite, Argentina, Canada, numărul atacurilor împotriva comunităților evreiești au crescut exponențial din 2023 încoace.
Totuși, membrii organizației Defend our juries, care organizează protestele pro-Palestina după interzicerea organizației Palestine Action au condamnat atacul, relatează The Guardian.
O discuție dificilă
Atât în Europa, cât și în Statele Unite, acțiunile pro-Palestina au fost sub atentă supraveghere a statului și, nu de puține ori, reprimate. Acuzațiile de antisemitism nu au lipsit, cu unele scandări, precum „globalize the Intifada” fiind prezentate drept instigare la ură împotriva evreilor și israelienilor. Au existat și figuri de extrema-dreapta care s-au folosit de solidarizarea cu palestina ca un scut împotriva antisemitismului lor real (spre exemlu, Diana Șoșoacă).
Totuși, deși datele prezentate ne indică o vulnerabilitate mai mare a comunităților evreiești în fața crimelor motivate de ură, au existat numeroase voci care au susținut că mișcările pro-Palestina nu sunt inerent antisemite, ba chiar că acuzația de antisemitism este utilizată ca mijloc de cenzură. Problema principală a discuției este: putem considera critica guvernului israelian drept inerent antisemită, sau nu?
Revista libertariană Reason Magazine a atras atenția, în iunie, că existența unei confuzii alimentate și susținute între antisemitism și critica guvernului israelian nu va contribui la combaterea antisemitismului, ci riscă să îl agraveze.
La o concluzie asemănătoare a ajuns și publicația socialistă Jacobin, care a susținut, în vara lui 2024, că eticheta de antisemitism aplicată constant taberei pro-Palestina de susținătorii Tel Aviv-ului nu va face decât să banalizeze o acuză foarte gravă, pe care o aduce la rangul de insultă politică.
Citește și: Doamna Țoiu face concurs de admitere în MAE, după regulile lui Aurescu!
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
