La mijlocul lunii august Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, anunța intenția de a organiza un
concurs de admitere în corpul diplomatic român, care să asigure primenirea rândurilor acestei
importante structuri profesionale.
Corpul diplomatic are, după cum este cunoscut, sarcina de a pune în practică politica externă, așa cum aceasta este decisă de guvern pe baza unui program aprobat de forul legislativ. Mai important încă, mediul relațional pentru diplomații români este reprezentat de omologii lor din alte țări, iar competiția care decurge de aici este de la sine înțeles foarte aprigă. De unde nevoia ca în corpul diplomatic să pătrundă oameni bine pregătiți profesional, cu cultură solidă, buni cunoscători de limbi străine și apți să gestioneze un ansamblu
amplu de relații cu culturi, popoare și rase diverse. Într-un cuvânt, corpul diplomatic trebuie să fie o structură de elită a administrației publice din România.
Doamna ministru Țoiu s-a ținut de cuvânt și la mijlocul lunii septembrie a anunțat lansarea unor
concursuri de admitere în corpul diplomatic și consular, după cum și pentru posturi de execuție
specifice MAE. Atât în anunțul cu privire la posturile diplomatice scoase la concurs, cât și în
acela referitor la posturile consulare, baza juridică invocată se referă la actele normative
cunoscute privind organizarea activității diplomatice în țara noastră (Legea nr. 269/2003 privind
Statutul Corpului diplomatic și consular al României și, respectiv, Hotărârea de Guvern nr.
16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe), după cum și la
regulamentul aprobat de șefa diplomației române pentru desfășurarea concursului (Ordinul
ministrului afacerilor externe nr. 2002/2025).
De semnalat că MAE a decis să scoată la concurs atât posturi diplomatice de început de carieră
(care se referă gradul de atașat diplomatic), cât și grade diplomatice superioare. La fel, au fost
scoase la concurs posturi de început de carieră consulară (care se referă la agentul consular), cât
și grade consulare superioare.
Parcurgerea bibliografiei pe care MAE a anunțat-o pentru toți cei interesați de acest concurs, atât
în ceea ce privește posturile diplomatice, cât și acelea consulare, aduce în atenție un alt act
normativ care este invocat pentru condiționarea acordării gradelor diplomatice/consulare
superioare.
Concret, în bibliografie se precizează că persoanelor admise prin concurs în Corpul diplomatic și
consular al României li se vor acorda grade diplomatice/consulare în funcţie de vechimea în
„domenii de activitate apropiate de cele ale Ministerului Afacerilor Externe”, echivalentă cu
stagiile pentru gradele diplomatice, conform Ordinului ministrului afacerilor externe nr.
478/2020, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 222 din 19 martie 2020.
Și care ar fi acele „domenii de activitate apropiate de cele ale Ministerului Afacerilor Externe”?
Ordinul nr. 478/2020 le precizează în modul următor:
„Domeniile de activitate apropiate de cele ale Ministerului Afacerilor Externe avute în
vedere la acordarea gradelor diplomatice sau consulare sunt:
- activitatea desfășurată în organizații interguvernamentale regionale și
internaționale; - activitatea desfășurată în cadrul instituțiilor din administrația publică centrală;
- activitatea în funcții din învățământul superior și de cercetare din România și
din străinătate; - activitatea în calitate de avocat (în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările
și completările ulterioare) și de notar public (în conformitate cu prevederile Legii
notarilor publici și activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările și
completările ulterioare)”.
După cum se poate constata, Ordinul nr. 478/2020 este discriminator întrucât el privilegiază
acordarea unor grade diplomatice/consulare superioare celor care provin din mediul
guvernamental și din sectorul public, în pofida faptului că în mediul privat sunt angajați cea mai
mare parte dintre absolvenții sistemului de învățământ superior din România. Iar în mediul privat
condițiile de competitivitate ridicată sunt de natură a genera profiluri profesionale solide și
respectabile, apte să devină o resursă umană de calitate pentru MAE.
Ordinul nr. 478/2020 are însă și o dimensiune care frizează ridicolul, întrucât este greu de
explicat de ce activitatea de notar public ar putea avea ceva în comun cu ceea ce face în mod
curent diplomația, astfel încât să devină o sursă privilegiată pentru completarea efectivelor
corpului diplomatic român.
Aici există însă și o explicație: ordinul cu pricina a fost promovat în luna martie 2020 – atunci
când tocmai începuse perioada de restricții impusă de pandemia Covid 19 – de ministrul de
externe de la acea dată, Bogdan Aurescu. Iar domnul Aurescu a fost mereu opac față de ideea de
transparență în activitatea internă a MAE (a se vedea în acest sens articolul nostru Moștenirea
domnului Aurescu la MAE! Despre cariera diplomatică, 24 iulie 2024). Domnia sa a fost și este
un produs al culoarelor oculte ale puterii politice, care nu dau doi bani pe valoarea exercițiului
democratic. Nu m-ar mira, chiar, ca prevederea referitoare la activitatea notarilor publici să fie de
fapt o dispoziție normativă cu dedicație.
Nu știu dacă doamna ministru Oana Țoiu a avut cunoștință de precizările discriminatorii cu
parfum de legalitate care au fost introduse în bibliografia pe baza căreia se va face selecția
viitorilor membri ai Corpului diplomatic și consular al României. Este important, însă, ca
asemenea elemente de discriminare să nu se mai repete. Iar în acest sens doamna Țoiu poate să
facă un lucru simplu și la îndemâna sa: să anuleze Ordinul nr. 478/2020.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
