Rareori partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și-a expus viziunea față de cum ar trebui să arate și să funcționeze sistemul judiciar. Un document al partidului extremist emis recent reliefează câteva linii directoare ale formațiunii conduse de George Simion.
În prima parte a rezoluției, partidul critică Curtea Constituțională (CCR) despre care spune că „a transformat opiniile politice absolut normale în criterii de eligibilitate și și-a arogat dreptul de a decide cine e demn să apară pe buletinul de vot”, cu referire la deciziile de interzicere a candidaturilor Dianei Șoșoacă și a lui Călin Georgescu la prezidențiale.
Dacă la început AUR critică CCR pe motiv că a anulat alegerile prezidențiale în urmă cu un an, ulterior apără instituția când intră în conflict cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), uniune pe care o vede ca un stat federal, în condițiile în care cetățenii nu au votat asta.
Potrivit dictonului „drumul spre iad e pavat cu intenții bune”, rezoluția pe justiție a AUR invocă democrația, valorile ei și valoarea supremă a votului popular. Brusc, extremiștii intră în alertă și susțin că „treptat, se erodează suveranitatea constituțională a României, implicit și a celorlalte state membre UE, în favoarea unei structuri juridice federale de facto, chiar dacă tratatele nu au fost niciodată modificate pentru a permite acest lucru”.
Criticile UE care invocă democrația
Partidul lui Simion mai arată că „practic, CJUE și-a arogat competența de a evalua dacă reformele justiției din România respectă standardele UE, deși niciun tratat nu i-a conferit explicit această putere”, se mai arată în document.
În plus, CJUE a mers mai departe: „a stabilit că principiul supremației dreptului UE se impune inclusiv Curții Constituționale și că judecătorii naționali pot lăsa neaplicate deciziile CCR dacă acestea contravin dreptului UE fără riscul de a fi sancționați disciplinar. CCR a răspuns că o asemenea decizie ar presupune revizuirea Constituției României, lucru care nu s-a întâmplat”.
Altfel spus, o instituție a executivului european cere unei instanțe europene să oblige judecătorii unui stat membru să nu respecte propriile curți constituționale”, lucru de neacceptat pentru partidul extremist condus de George Simion.
Citește și: Securitatea și Frica (documentar radio)
Linia AUR – ÎCCJ – CCR
Această viziune naționalistă privind supremația dreptului național în detrimentul dreptului european se pliază perfect pe modul de acțiune al conducerii instanței supreme și a majorității din CCR, judecători care ignoră jurisprudența și deciziile CJUE, de parcă România nu ar fi parte a Uniunii Europene.
Astfel, atât AUR cât și CCR sau ÎCCJ încalcă articolul 148 alin 2 din Constituția României; „ (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
