Știai că la începutul lui iulie 1941, bărbaţii evrei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani din Ploieşti au fost închişi în 80 de imobile, duși la un centru de recrutare și apoi trimiși pe jos spre lagărul de la Teiş, din judeţul Dâmboviţa, în apropiere de Târgovişte?
„Aici, în Ploiești, au fost 60 de evrei, dacă nu mă înșel, care au fost duși pe jos până la Teiș, unde au stat 6 luni”, a povestit Adela Herdan, președinta Comunității de evrei din Prahova, la finalul evenimentului „Imagini din trecut. Holocaustul în Prahova”, prima dezbetere din cadrul proiectului implementat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și Fundația Freedom House România.
Proiectul își propune să prezinte povești de viață reale ale evreilor și romilor cu ajutorul benzilor desenate, în 10 comunități din România. Citește și: Holocaustul din România în benzi desenate. Povești de viață ale evreilor și romilor din Botoșani
Prima dezbatere, de la Ploiești, a fost moderată de jurnalista Flavia Drăgan și i-a adus în prim-plan pe câțiva dintre cei care au făcut posibile campania și benzile desenate: Alexandru Niculescu, unul dintre elevii care au lucrat la scenariul pentru desene, Ana Bărbulescu, cercetătoare la Institutul „Elie Wiesel” și Alexandru Florian, directorul instituției. Invitatul special al evenimentului a fost jurnalistul Ion M. Ioniță, redactor-șef al revistei Historia.
Ne-am dorit să spunem povestea altfel
Ana Bărbulescu a povestit de ce a fost aleasă banda desenată ca modalitate de prezentare a ororilor care au avut loc în trecutul României, în comunitățile noastre.
„Ideea a pornit pentru că ne-am dorit două lucruri. Am vrut în primul rând, să spunem povestea altfel decât a fost spusă până acum și să alegem un instrument diferit decât cele pe care le-am folosit până acum. Î
n al doilea rând, și aceasta este, credem noi, partea cea mai importantă a acestui proiect, am vrut să implicăm și să avem parteneri tineri din județele în care se va desfășura expoziția și ne-am gândit cum să facem atunci când ne întâlnim cu partenerii noștri mai tineri să nu fie foarte plictisitor.
Ne-am gândit cum să facem să-i atragem, să-i facem să-și dorească să lucreze alături de noi și ne-am întors la banda desenată”, a explicat cercetătoarea.
Scenariul a fost gândit împreună cu elevii de la Colegiul Național „Nichita Stănescu”, care au făcut cercetarea și au propus scenariul. Benzile desenate au fost realizate de către….
„Au fost povești care m-au cutremurat”
Alexandru, unul dintre elevii care au ajutat ca acest proiect să prindă contur, a povestit cum a fost pentru el, dar și pentru colegii lui să caute prin arhive informații despre modul în care au fost tratați evreii și romii în timpul celui de al-doilea Război Mondial.
„Pot spune că au fost câteva povești care m-au cutremurat. Țin minte cum am început să citim prin arhive și au fost câteva momente în care am rămas tulburat și am avut nevoie de timp să procesez ceea ce am citit. Au fost foarte multe momente de acest gen.
Eu fiind pasionat de istorie, cunoșteam deja foarte multe despre Holocaust, dar când ajungi în acele arhive te cutremuri. Am devenit mai conștient de un eveniment sumbru din istoria României”, a menționat elevul.
Holocaustul, o acțiune pornită din ură
Ion M. Ioniță a afirmat, în cadrul dezbaterii de la Ploiești, că Holocaustul nu a avut la bază nimic mai mult decât sentimentul de ură provocat, printre altele, și de teoriile conspirației în care mai multe persoane au crezut orbește.
„Această acțiune a avut la bază un singur lucru, ura. Este vorba despre pur și simplu ură împotriva celuilalt. Nu contează cine este, ce culoare sau ce valori are, este urât și această ură a devenit politică de stat. Pentru asta sunt responsabili cei care iau decizii, cei care-și transformă niște convingeri profund inumane, pentru că aici vorbim de inuman, în politici de stat.
Vă dați seama, dacă sunteți într-o poziție de conducere, cum poți să-ți iei vecinii, să-i urci într-un tren și să-i trimiți la moarte?
Vedeți, tot vorbim despre teoriile conspirației, despre dezinformare, la care suntem toți supuși. Așa vin aceste idei care se pot transforma în politici criminale. Politicile antisemite au avut la bază și teorii ale conspirației pe care acei oameni le-au crezut.
De aia totul depinde de oameni, de dumneavoastră. Nu trebuie să vă lăsați pradă acestor manipulări, trebuie să încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat pentru a nu cădea pradă acestor manipulări îngrozitoare”, a precizat jurnalistul.
Devine sau nu istoria evreilor materie obligatorie
Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, a vorbit despre implicarea lor în elaborarea programei școlare pentru o materie care ar urma să devină obligatorie în liceu și anume istoria evreilor.
„În România există o lege care are un singur articol și care spune că istoria evreilor, Holocaustul devine materie de trunchi comun la liceu, indiferent de forma sau de forma acestui învățământ liceal, inclusiv la școlile profesionale.
În baza acestei legi, s-a organizat în vara anului trecut de către Ministerul Educației un grup de lucru care trebuie să elaboreze programa disciplinei. Până să ajungă la clasă trebuie să existe o programă și manuale. Ca o programă să devină validă trebuie să devină publică, trebuie să fie aprobată printr-un ordin de ministru.
Eu pot să vă mai spun doar că programa este foarte bună, este interesantă pentru că Institutul nostru a avut o echipă de specialiști care au făcut parte din acest grup”, a precizat Alexandru Florian.
În doar două orașe din Prahova mai există evrei
Adela Herdan, președinta Comunității de evrei din Prahova, ne-a spus că majoritatea comunității este concentrată în Ploiești și că mai sunt câțiva în Câmpina.
„Cei mai mulți sunt în Ploiești, în jur de 30, mai avem și în Câmpina și cam atât, nu avem evrei în Prahova în altă parte”.
Aceasta a mai explicat că, deși există și copii în cadrul comunității de evrei din Prahova, sunt în număr destul de mic și tind să plece la București când cresc. Adela Herdan afirmă că, totuși, această comunitate este una unită și obișnuiesc să se întâlnească în mai multe ocazii.
„Ne întâlnim cu ocazia sărbătorilor și când sunt pomeniri după cei care nu mai sunt în viață. Vin famililie celor care au trăit aici și acestea fac pomeniri și pentru cei care nu mai au familii în viață”.
Președinta Comunității de evrei din Prahova spune că nu s-au confruntat cu mișcări antisemitiste și că au o relație bună cu primarul din Ploiești.
Benzile desenate despre Holocaust, expuse în Ploiești
Proiectul continuă și în alte județe
Proiectul „𝐈𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭. 𝐇𝐨𝐥𝐨𝐜𝐚𝐮𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚” a avut deja și cea de-a doua dezbatere, la Botoșani și urmează să ajungă în alte 8 județe din țară precum Bihor, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Maramureș, Sibiu și Timișoara.
Detalii despre proiect: https://www.inshr-ew.ro/portfolio-item/visualising-the-past-through-graphic-novels-holocaust-remembrance-in-romania-imagini-din-trecut
