Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) introduce o schimbare majoră de strategie pentru următorii ani, punând guvernanța economică — de la transparență și reguli de piață până la reforma companiilor de stat — în centrul deciziilor de investiții.
Noul cadru 2026–2030 înseamnă că fiecare proiect finanțat de bancă va fi evaluat nu doar economic, ci și în funcție de potențialul de reformă instituțională pe termen lung, relatază 2eu.brussels.
BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România, cu sute de proiecte active, concentrat pe energie, infrastructură și sectorul financiar. Pentru România, noua strategie înseamnă un lucru clar: mai puțini bani „neutri” și mai multe investiții condiționate de reforme reale în guvernanță și statul de drept economic.
Esența schimbărilor din strategia BERD
Documentul definește guvernanța economică drept ansamblul de reguli, politici și instituții care modelează activitatea economică la nivel de companie, sector și stat. În această logică, guvernanța nu privește doar administrația publică, ci și modul în care funcționează piețele, companiile, întreprinderile de stat, băncile și autoritățile de reglementare.
BERD afirmă că guvernanța economică se află în centrul mandatului său de tranziție către economii de piață deschise. Strategia urmărește să consolideze piețe mai competitive, să atragă capital intern și străin și să îmbunătățească transparența și responsabilitatea întreprinderilor de stat și a instituțiilor financiare.
Noul cadru are trei obiective pentru 2030.
Primul este consolidarea instituțiilor bine guvernate, capabile să creeze un mediu favorabil investițiilor și creșterii economice.
Al doilea vizează întreprinderi și instituții financiare publice mai bine administrate și mai inovatoare.
Al treilea urmărește companii și instituții financiare private capabile să concureze mai eficient pe piețele interne și internaționale.
Strategia grupează intervențiile în cinci direcții: reforme juridice și de reglementare, îmbunătățirea structurii piețelor și a reglementării, creșterea capacității statului de a proiecta și livra reforme, administrarea responsabilă a proprietății de stat și introducerea unor standarde moderne de guvernanță corporativă, inclusiv comercializare și privatizare acolo unde este potrivit.
O schimbare operațională importantă este verificarea sistematică a tuturor investițiilor și clienților pentru potențial de reformă. BERD va evalua dacă o operațiune poate produce efecte de guvernanță economică, inclusiv prin deschiderea piețelor, reglementări mai bune, tarife corecte, obligații de serviciu public sau angajamente asumate față de organizații internaționale și, acolo unde este relevant, față de Uniunea Europeană.
Acolo unde există potențial de reformă, banca va elabora Planuri de acțiune pentru guvernanță economică, adaptate proiectului sau clientului. Pentru sectoarele prioritare, BERD va folosi Foi de parcurs pentru reforme sectoriale, gândite pe mai mulți ani și pe mai multe proiecte, astfel încât finanțarea, dialogul de politici și consolidarea capacității instituționale să urmărească același traseu de reformă.
Strategia pune accent pe Ucraina.
BERD arată că guvernanța economică va rămâne o prioritate majoră în această țară, din cauza importanței reformelor pentru reziliența în timpul războiului și pentru integrarea europeană. Documentul menționează sprijinul pentru întreprinderile de stat, reforma infrastructurii, autoritățile de reglementare, parteneriatele public-private și dezvoltarea piețelor de capital.
Pentru întreprinderile de stat, strategia urmărește mandate mai clare, reducerea ingerinței politice, consilii de administrație mai puternice, raportare transparentă, servicii publice mai eficiente și acces mai bun la finanțare comercială. Pentru companiile private, obiectivul este un mediu mai previzibil, cu acces mai bun la finanțare și piețe, reguli mai clare și mai puține riscuri de corupție sau informalitate.
BERD susține că beneficiile guvernanței economice sunt măsurabile. Documentul arată că reducerea la jumătate a diferenței de calitate instituțională dintre regiunile BERD și media G7 ar putea crește avansul anual al venitului pe cap de locuitor cu aproximativ 0,9 puncte procentuale. O reducere cu o abatere standard a plăților informale este asociată cu o creștere de 1,4 puncte procentuale a vânzărilor anuale.
Citește și: UE deschide piața pentru unele produse americane, dar își pune și frâne de siguranță
Strategia folosește și exemple concrete.
În Ucraina, BERD spune că a susținut timp de peste un deceniu reforma întreprinderilor de stat, inclusiv în sectorul energetic, iar adoptarea în 2024 a unei legi privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat a fost prezentată ca un moment important pentru autonomia acestor companii, transparență și limitarea intervenției arbitrare a statului.
În domeniul energiei regenerabile, BERD menționează inițiativa Renewable Energy Market Accelerator, prin care sprijină licitații, cadre de reglementare și mecanisme de atragere a investițiilor private. Potrivit strategiei, această inițiativă a contribuit până acum la mobilizarea a peste 14 GW de capacitate regenerabilă și la investiții așteptate de peste 21 de miliarde de euro.
Proiectele BERD din România care ar putea fi influențate de noua strategie de guvernanță economică
Noua strategie a BERD pentru 2026–2030 nu schimbă tipul de investiții, dar schimbă filtrul prin care sunt aprobate proiectele: de acum înainte, fiecare finanțare trebuie să aibă un „impact de reformă” în guvernanța economică — de la transparență și concurență până la modul în care sunt conduse companiile de stat și reglementate piețele.
În România, asta afectează direct trei zone mari de investiții: energie, infrastructură și companiile din sectorul financiar.
Energie regenerabilă – zona cea mai expusă
România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai finanțărilor BERD în energie verde.
De exemplu, banca finanțează proiecte solare de sute de MW, inclusiv un pachet de aproximativ 190 MW în sudul țării, împreună cu BEI și bănci comerciale, cu investiții totale de peste 120 milioane de euro .
De asemenea, BERD a acordat și un împrumut de circa 90 de milioane de euro pentru extinderea capacităților regenerabile ale ENGIE România (peste 250 MW noi) .
Cu noua stategie, proiectele nu mai sunt evaluate doar „verde vs. neverde”, ci devin condiționate de reguli de piață mai clare (licitații, contracte CfD, acces la rețea), transparență în reglementare și reducerea riscurilor de intervenție politică.
Cu alte cuvinte, proiectele solare/eoliene vor fi acceptate mai ușor dacă vin la pachet cu reforme de piață energetică, nu doar cu randament financiar.
Companii de stat și infrastructură – zona cu cel mai mare impact indirect
BERD este implicată frecvent în modernizarea companiilor de stat din energie și transport , guvernanță corporativă în operatori de infrastructură și proiecte de parteneriate public-private.
Noua strategie spune explicit că fiecare operațiune va fi verificată pentru „potențial de reformă”, inclusiv: reducerea ingerinței politice, consilii independente în companiile de stat, transparență financiară și posibile privatizări sau restructurări unde este cazul Proiecte precum modernizări de rețele, infrastructură energetică sau transport (unde statul e acționar) vor veni aproape automat cu condiții de reformă instituțională.
Sectorul financiar și capital markets – presiune pe reguli, nu doar bani
BERD lucrează în România și pe dezvoltarea pieței de capital, finanțarea băncilor locale și sprijin pentru IMM-uri prin intermediari financiari.
În noua logică, banca va evalua dacă investițiile reduc economia informală, îmbunătățesc supravegherea financiară și cresc transparența în creditare și guvernanță bancară, ceea ce poate afecta indirect condițiile de creditare și modul în care băncile locale lucrează cu BERD.
Pentru România, efectul principal al noii strategii BERD nu este reducerea finanțării, ci condiționarea ei mai strictă de reforme de guvernanță.
Cele mai expuse sunt proiectele din energie și infrastructură de stat — exact zonele unde BERD este deja unul dintre cei mai importanți finanțatori internaționali.
(Sursa foto: ebrd.com)
