Cum va ieși România din criza politică după ce Partidul Social Democrat (PSD), afirmat ca prooccidental și proeuropean, și-a demis propriul guvern cu ajutorul extremiștilor de la AUR? Președintele a fost pus în impas luni, la Cotroceni, de partidele chemate să facă o majoritate de guvernare, care au pus condiții ce nu duc la niciun numitor comun.
Cum va reuși să strângă Nicușor Dan, într-un nucleu dispus să-și asume guvernarea, forțe centrifuge ale unor poziții ireconciliabile? Cum va reuși să facă viitorul premier, tehnocrat sau al unui guvern minoritar, o majoritate într-un parlament fragmentat pentru a trece legile reformei și care să apropie România de exigențele asumate față de UE pentru a primi cele 4,9 miliarde de euro pe care le mai are de extras prin PNRR?
Sunt întrebări la care în prezent nici partidele și nici președintele Nicușor Dan nu au încă un răspuns.
Tot mai multe voci spun că PSD, artizanul demolării guvernului Bolojan, ar trebui să facă proba competenței și să-și asume guvernarea. Și nu cu cei pe care i-a îndepărtat, printr-o eventuală refacere a coaliției, ci cu partenerul de aventură, AUR. Ceea ce contravine însă exigențelor impuse de președinte, care a exclus cooptarea AUR la guvernare.
„Cine a declanșat criza, să o rezolve”
Cât privește numirea unui premier sau guvern tehnocrat, Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe într-un guvern tehnocrat, acum expert al Comisiei Europene în TVA, are convingerea, conturată în urma experienței personale, că „guvernarea trebuie asumată politic”.
El avertizează că un guvern tehnocrat are foarte multe limitări. „Mai ales când vrei să faci ceva”, adică reforme. Biriș își amintește că atunci când au apărut discuții despre măsuri care nu plăceau politic, atât premierul tehnocrat, cât și ministrul tehnocrat au dat înapoi. „Eu nu înțeleg ce bărbați politici avem noi: adică ar vrea să participe, dar să nu se bage”, se întreabă cu ironie specialistul în finanțe. „Aducem tehnocrați ca să dăm vina pe ei”, spune el.
Cât privește responsabilii pentru criza politică, Biriș spune fără echivoc că exact cei care au declanșat-o trebuie să o rezolve.
Grindeanu: Chiar și demis, „Bolojan blochează totul”
Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în urmă cu două săptămâni de partenerii de guvernare de la PSD cu sprijinul extremiștilor de la AUR. O coaliție conjuncturală creată pentru dărâmarea guvernului, dar inaptă să se recreeze și pentru formarea unui nou guvern și, implicit, a unei majorități.
Atât PSD cât și AUR au spus că nu vor face împreună coaliție de guvernare. PSD pentru a menține bruma de onorabilitate sugerând astfel că nu face alianțe cu extremiștii, care au fost utili însă pentru debarcarea partenerului de guvernare, AUR pentru a nu risca să se uzeze la guvernare. Larma făcută de pe margine este mult mai rentabilă electoral și a situat deja AUR pe primul loc în preferințele românilor potrivit ultimelor sondaje.
Pentru a forța în continuare debarcarea lui Ilie Bolojan și de la conducerea partidului, PSD merge și mai departe, prin liderii săi, Sorin Grindeanu și Claudiu Manda, care propun refacerea coaliției, dar fără Ilie Bolojan premier, sugerând astfel aripii PSD din PNL să-și trădeze liderul.
PNL și USR au declarat nu doar că nu vor reface alianța cu PSD, dar că exclud orice susținere și orice colaborare cu PSD în oricare dintre formulele posibile.
Pentru ca bâlciul să fie complet, continuă atacurile PSD care fac din depășirea crizei politice un deziderat tot mai îndepărtat, cu riscul accentuării celei economice.
Sorin Grindeanu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), care a inițiat alături de AUR moțiunea de cenzură împotriva propriului guvern, l-a numit pe Ilie Bolojan zombi și impotent politic pentru că nu-și dă demisia din PNL pentru a-i permite partidului să refacă alianța cu PSD.
El omite că decizia liberalilor de a nu mai face alianță cu social-democrații a fost luată de 50 din cei 53 de membri prezenți la ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL chiar în ziua moțiunii de cenzură care a debarcat guvernul condus de președintele partidului, Ilie Bolojan.
Defazat, Grindeanu continuă să-i facă lui Bolojan reproșuri care nu mai au nicio legătură cu prezentul și spune că premierul tocmai demis se agață de această funcție, fără să explice și fără să fie întrebat cum anume se agață de funcție un premier demis.
Întrebat ce condiții a pus la Cotroceni pentru asumarea guvernării, Grindeanu a vorbit de două linii roșii care sunt de fapt trei: fără Bolojan, fără extremiștii de la AUR, cu care însă a făcut alianță în parlament pentru a-și debarca guvernul, și fără guvern minoritar PNL-USR.
Întrebat și cu ce ofertă s-a dus PSD la Cotroceni, ce soluții oferă pentru soluționarea crizei politice, Grindeanu a răspuns cu încă un atac la adresa luI Bolojan. Pe care-l acuză că blochează totul, întocmindu-i un veritabil rechizitoriu, inclusiv guvernului în care PSD a avut cei mai mulți miniștri. Și culminând apoteotic că, de fapt, Ilie Bolojan „se află în campanie prezidențială”. Liderul PSD îl acuză pe cel demis nici mai mult, nici mai puțin decât că „nu vrea să deblocheze situația politică din România” pentru a putea avea un „guvern rapid” (sic!).
Isărescu: De multe ori nu numai faptele strică, ci și vorbele
În acest timp, leul se depreciază, inflația se accelerează, scade puterea de cumpărare și cresc nemulțumirile românilor care și-au trimis aleșii în parlament să facă majorități de guvernare. Criza politică pune în pericol încrederea investitorilor și proiectele pentru care România trebuie să ia bani europeni.
Marți, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că inflația va continua să crească până în jurul lunii iulie când ar putea ajunge și la 11%, pentru ca în septembrie să coboare la 6%, iar la finalul anului să ajungă la 5,5%, adică un plus de 1,6% față de estimarea inițială, pe fondul creșterii sale în întreaga Europă în consecința crizei din Orientul Mijlociu – „inflația Ormuz” provocată de criza petrolieră.
În 2027, Banca Națională se așteaptă la o inflație de doar 2,9%, ceea ce ar aduce România în intervalul țintă al inflației. Cu o singură condiție: ca România să reintre într-o zonă de „minimum de stabilitate politică”, pentru că leul se depreciază, iar piețele sunt foarte sensibile la stabilitate politică și la continuarea corecției fiscale, adică la reglarea deficitului, a avertizat guvernatorul BNR.
Isărescu a îndemnat la mai multă reținere în declarații, constatând că „de multe ori nu numai faptele strică, ci și vorbele”, pentru că „sunt momente în istoria cel puțin financiară în care vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite au fost mai tari”, și a făcut trimitere explicită la promisiunea politică privind reducerea TVA.
„Veniturile sunt aproape pe muchie ca să acoperim cheltuielile și să ne ducem spre deficit de 6%. Nu poți să vii cu astfel de declarații și apoi să spui că mai vrei și salariile și pensile”, a spus Isărescu. Tocmai de aceea, România are nevoie de guvern și încă foarte repede, a spus guvernatorul BNR, care a avertizat că „nu va fi bine dacă formarea noului Guvern se va prelungi foarte mult”.
Tot el a fost cel care a demontat marota premierului tehnocrat, vehiculată în ultima vreme cu inspirație de la Cotroceni.
Isărescu a spus că un premier tehnocrat „nu este neapărat un lucru bun” și a depus mărturie cu propria sa experiență din perioada decembrie 1999 – decembrie 2000 când avea avantajul de a-i cunoaște pe toți cei cu care avea să lucreze din postura de guvernator al BNR, dar că unui tehnocrat venit din exterior îi va fi foarte dificil „să intre în probleme rapid și mai ales să îi influențeze pe toți membrii guvernului”.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
