Bogdan Pîrlog, candidat la șefia Parchetului General: „Întoarcerea societății împotriva sistemului judiciar e rezultatul unor nemulțumiri”

Data:

Bogdan-Ciprian Pîrlog, candidat la funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), a afirmat, luni, că în prezent percepția magistraților este că sistemul se află „într-o profundă criză” și că „întoarcerea societății împotriva sistemului judiciar e rezultatul unor nemulțumiri”

„În acest moment, consider că, alături de o bună parte din corpul magistraților, n-am pretenția că toți, deși, într-o formă sau alta, chiar dacă nu suntem de acord cu soluțiile și cu fondul problemei, cam toată lumea percepe că suntem într-o profundă criză la nivel de sistem. Este (…) unul din cele mai dificile momente pentru a fi magistrat și cu atât mai mult pentru a avea o funcție cum este cea pentru care candidez astăzi. Justiția, așa cum v-am spus, este o componentă esențială a statului.

Justiția este unul dintre principalii piloni care a existat, într-o formă sau alta, de la momentul înființării statului. Până la urmă colectivitățile s-au unit în ideea protecției colective, dar pentru a funcționa în această colectivitate au avut nevoie de reguli de conviețuire. Pentru respectarea acelor reguli sau pentru intervenția comunității în momentul încărcării regulilor a apărut această justiție”, a declarat Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar București, în cadrul interviului susținut în fața Comisiei constituite la Ministerul Justiției.

El a adăugat că degeaba instanțele sunt performante dacă partea de urmărire penală este ‘defectuoasă’. De asemenea, degeaba avem urmărirea penală făcută la standardele necesare dacă în zona instanțelor nu funcționează și bineînțeles urmărirea penală nu are cum să funcționeze în lipsa unei componente de poliție judiciară’, a spus Pîrlog.

Procurorul a opinat că modificările legislative au îngreunat extrem de mult activitatea de urmărire penală, dând ca exemplu schimbarea definiției de „pericol social”.

Deciziile CCR și modificările legislative nocive

„Cauzele care au provocat această situație de criză la nivelul sistemului judiciar le consider a fi (…) consecința unui ansamblu conjugat de modificări normative care au început chiar în momentul pre intrării în vigoare a actualelor Coduri – penal și de procedură, când au suferit ample modificări. De asemenea, intervenția Curții Constituționale, care a produs o serie de decizii, cu foarte multe dintre ele nu suntem de acord, cu unele suntem, dar nu despre asta este vorba.

Ideea este că la nivelul unei legi, cum este Codul penal, Codul de procedură, bun, rău, el trebuie să aibă o concepție unitară. Momentul în care a fost făcut bucăți pe fiecare componentă în parte, și vorbim aici de, cred că, adunate, sute de decizii, este evident că legea respectivă și din punct de vedere tehnic nu este ceea ce ar trebui să fie. S-a îngreunat extrem de mult activitatea de urmărire penală. Să nu uităm o chestiune aparent minoră – schimbarea definiției infracțiunii și scoaterea noțiunii de pericol social a înlăturat acel celebru 18 indice 1 și anume posibilitatea de a clasa o cauză pentru lipsa pericolului social, lipsa pericolului social care nu trecea în rândul infracțiunilor”, a subliniat Bogdan Pîrlog.

„Înlăturarea sistemului de promovare prin examen scris a fost o greșeală, este cel mai curat mod de promovare”, a mai declarat înainte de a-și prezenta proiectul de candidatură Bogdan Pîrlog.

Promovarea fără un examen scris la înalta curte este un lucru ridicol, mai crede el.

Pîrlog a mai declarat că, după închiderea MCV, actualul mecanism de verificare nu are prevăzut o sancțiune, statele nu pot fi sancționate în niciun fel.

Pîrlog a mai criticat ordinul procurorului general care poate înlocui orice procuror judiciar dacă nu pune concluziile dorite de conducerea parchetului.

Pledoarie pentru redistribuirea resurselor umane

Procurorul militar mai arată că sistemul nu a avut un caracter proactiv preventiv în zona infracțională. „Un procuror care are sute sau mii de dosare în fișet nu poate să facă acest lucru. Lipsa unei poliții judiciare dedicate, o altă problemă nerezolvată”, a mai arătat Pîrlog.

Dacă păstrăm actuala schemă de personal nu o vom avea niciodată plină. Ar trebui 1500 – 1600 de procurori. El a mai arătat că acum avem 3.000 de procurori, dar nu mai suntem 21 milioane de locuitori în România. „Ar trebui ca fiecare procuror să aibă cabinet propriu și poliție judiciară proprie. Procurorul General conduce ministerul public și se impune o regândire a organigramei, avem unități profund ineficiente”. El a dat ca exemplu propria unitate de parchet unde din 18 procurori 11 erau cu funcții de conducere. „Cunosc procurori care au produs într-un an o clasare, asta la secția parchetelor militare”, a mai precizat Pîrlog.

El a mai subliniat că procurorii sunt mulți ca număr, dar trebuie să vedem și câți lucrează. PG ar trebui să aibă o componentă pentru a fi aptă să facă controale periodice pentru a avea o viziune reală asupra problemelor.

Marinescu și MCV-ul

În ceea ce privește secția de urmărire penală și criminalistică, Pîrlog este de părere că dosarele pe zona de infracționalitate economică ar trebui să preia un număr suficient de cauze, astfel încât să fie o distribuire echitabilă a efortului investigativ. Infracțiunile de mediu ar fi și ele prioritare. Ca exemplu, el a dat depozitarea deșeurilor medicale venite din Occident.

A urmat o serie de întrebări din partea ministrului Justiției privind fostul mecanism de cooperare și verificare (MCV).

Interogat cum se raportează la rapoartele anuale Rule of Law ale Comisiei Europene, dacă ele reflectă realitatea sau nu, Pîrlog a arătat că nu doar România are probleme cu sistemul judiciar. „Apreciez că ar fi necesar introducerea unor mecanisme de sancționare a statelor care nu respectă Rule of Law. S-ar putea modifica acest mecanism și atunci ar fi eficient”, a mai precizat procurorul militar.

Despre atribuțiile „nesănătoase” ale procurorului general, Pîrlog a arătat că se referă la posibilitatea procurorului general de a infirma orice act de urmărire penală a oricărui procuror, posibilitate care s-a introdus în 2022.

Detașările mutate la procurorul general nu sunt în regulă pentru Bogdan Pîrlog, iar ANABI ar trebui trebui completat pe zona investigațiilor.

Ce ar alege Pîrlog

Tot mai insistent, ministrul Justiției a întrebat candidatul ce va alege dacă va fi propus atât ca șef al PG și șef al DIICOT, posturi pentru care candidează. Pîrlog a susținut că ar alege funcția de procuror general.

El s-a pronunțat pe revenirea anchetării magistraților pentru fapte de corupție la DNA și nu păstrarea sistemului actual unde secția pentru judecători a CSM alege unul sau doi procurori care să ancheteze magistrați.

Supărat că a scris în proiectul de management că sistemul judiciar este nefuncțional, ministrul Marinescu a continuat cu întrebările privind recuperarea prejudiciului și confiscarea extinsă. Pîrlog a insistat pentru o abordare integrată a autorităților care dețin date despre imobile și valori și programe de pregătire comună.

În ceeea ce privește comunicarea publică, Pîrlog a precizat că atunci când se desfășoară campanii media împotriva unui procuror, cabinetul procurorului general  trebuie să se implice direct și rapid să preia inclusiv sarcina de apărare a respectivului procuror. „Procurorul general trebuie sa fie paratrăsnet pentru a-și proteja procurorii”.

Întrebat ce ar schimba la el, Pîrlog spune că stilul lui de comunicare este ceva mai contondent și că, de-a lungul timpului, a identificat carențe personale, dar pe care le-a îndreptat.

Luni susțin interviurile Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar București, și Cristina Chiriac, procuror-șef serviciu în cadrul Direcției Naționale Anticorupție Iași pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), precum și Marius Voineag, actualul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, pentru ocuparea funcției de adjunct al procurorului general al PICCJ.

Citește și: Dosarele vechi, corupția, evaziunea fiscală și violența domestică, prioritățile Cristinei Chiriac dacă ajunge procuror general

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din anul 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related