La Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, desfășurată marți la Palatul Parlamentului, premierul Ilie Bolojan a adresat un mesaj primarilor prezenți, afirmând că guvernul este conștient de deficitele administrației locale și că schimbările anunțate sunt necesare. Întâlnirea are loc în paralel cu o grevă de avertisment în peste 1.500 de primării din țară, în semn de protest față de reforma propusă de Guvernul Bolojan, conform Săptămâna.Online.
Întâlnirea a avut loc în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, pe fondul nemulțumirilor din administrația locală și al protestelor organizate de funcționari din primării.
Premierul Ilie Bolojan: „Țara noastră nu mai are bani”
În intervenția susținută în fața primarilor, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm privind situația financiară a statului și necesitatea reformelor din administrația locală.
„Era o chestiune de respect din partea mea să particip azi la adunarea generală a asociației primarilor, având în vedere că am fost trei mandate primar și un mandat președinte de Consiliu Județean. Vă asigur de respectul meu, știind cât de dificil este să gestionezi problemele unei comunități cu resurse reduse”
Premierul a explicat că măsurile propuse vin în contextul presiunilor bugetare tot mai mari și al deficitului public.
„Țara noastră nu mai are bani, trebuie să înțelegeți că îi împrumută și ne costă”, a spus Ilie Bolojan în fața edililor.
Continuarea, pe: Săptămâna.Online.
Citește și: Evaziune de peste 12 milioane de lei la o balastieră din Giurgiu, descoperită de ANAF
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Inainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), este necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-performantei-privind-organizarea-si-functionarea-comunelor-si-a-oraselor-mici-curtea-de-conturi-recomanda-initierea-unui-proces-de-analiza-sistemica-si-de-reforma-legislativa-in-vederea-consolidarii-autonomiei-financiare-a-unitatilor-administrativ-teritoriale-si-adaptarii-structurilor-administrative-locale-la-nevoile-specifice-comunitatilor)
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Pe de altă parte, o analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul
României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-2026-capitala-ocupa-un-sfert-de-economie-32-de-judete-contribuie-cu-sub-2-din-pib-ul-national-si-mai-rau-exista-judete-nule-22306278)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială PIB-ul cumulat al județelor componente din fiecare regiune de dezvoltare ar determina contribuția la PIB-ul României cu cote mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare comparativ cu capitala.