Biserica Ortodoxă Română se declară neutră înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, în vreme ce bisericile maghiare îndeamnă la un vot împotriva extremismului. Face BOR o piruetă istorică?
Biserica Ortodoxă Română (BOR) declară că se delimitează „de orice act de politică partinică” prin „evitarea implicării” în „susținerea publică a vreunuia dintre candidați”. Neutralitatea în fața unui candidat care cochetează cu Rusia, care vrea să scoată la suprafață naționalismul gregar și să schimbe azimutul țării, e mai degrabă o formulă de asociere.
Oricum, Arhiepiscopul Tomisului a fost duminică la sfinţirea sediului AUR Constanţa și a spus că a mai ținut slujbe și la alte sedii ale acestui partid, fiindcă în astfel de cazuri n-ar fi vorba de „culori politice”, ci de iubire „de Biserică, de neam și de țară”. Pe scurt, Tomitanul, care în pandemie instiga împotriva vaccinării la fel ca liderul AUR, George Simion, acum le spune credincioșilor că acest partid se află pe lista preferințelor sale pentru că ar fi cu Biserica și cu țara. Dar el nu e singur, iar Patriarhia știe că încă de anul trecut prin mănăstiri și biserici, Călin Georgescu era preferatul clericilor. Iar acum, în locul lui, e George Simion. Pericolul căderii în trecut este tot mai evident în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, unde curentul european nu reușește să învingă tradiționalismul bolnăvicios cu rădăcini în perioada pactizării BOR cu legionarismul și mai apoi cu regimul ceaușist.
BOR își caută susținere politică pentru dezideratele sale tradiționale în lupta cu progresismul, de aceea la alegeri a pariat mereu pe partidul capabil să-i asigure susținerea financiară necesară și să militeze pentru valori similare. Înainte ca Alianța pentru Unirea Românilor să devină influentă, BOR miza pe PSD, îl ajuta în campaniile electorale pentru ca mai apoi acest ajutor să se întoarcă multiplicat spre Biserică. BOR a reușit să adauge în patrimoniul său imobiliar după 1990 mii de biserici, unele calcule sugerează că ar fi peste 3000. Ortodocșii au păstrat însă și catedralele, bisericile și aproape întreaga zestre a greco-catolicilor, luată cu japca după instalarea comunismului. Câteva biserici au fost restituite după procese lungi și costisitoare, dintre care unele au primit verdict la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), dar ortodocșii s-au dovedit hrăpăreți sub umbrela naționalismului lor persistent.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: Femeile vor decide duminică cine va fi președintele țării
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
