Comisia Europeană a lansat o investigație aprofundată privind sprijinul de stat pregătit de România pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, un proiect de 3,2 miliarde de euro care ar prelungi viața reactorului cu încă 30 de ani.
Deși Bruxellesul consideră investiția esențială pentru securitatea energetică și decarbonizare, ridică semne de întrebare asupra proporționalității ajutorului și a impactului asupra concurenței pe piața energiei.
Pe scurt
- România a notificat în ianuarie 2026 intenția de a sprijini retehnologizarea reactorului Unității 1, cu menținerea capacității de producție de 706 megawați și prelungirea funcționării cu încă 30 de ani.
- Reactorul, pus în funcțiune în 1996, asigură în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României și ar urma să ajungă în 2027 la sfârșitul duratei sale de viață estimate.
- Valoarea nominală estimată a proiectului este de 3,2 miliarde de euro, iar beneficiarul sprijinului este Nuclearelectrica, companie controlată majoritar de statul român și singurul operator nuclear din țară.
- Pachetul notificat de România include un grant de 600 milioane de euro, garanții de stat pentru împrumuturi, un contract bidirecțional pentru diferență pe 30 de ani și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare.
- Comisia consideră, în această etapă, că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice, dar are îndoieli privind proporționalitatea sprijinului, efectele asupra concurenței și conformitatea anumitor elemente ale contractului pentru diferență cu legislația UE.
Investigația deschisă de Executivul european vizează măsura notificată de România pentru susținerea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă, astfel încât reactorul să poată funcționa pentru încă un ciclu de exploatare de 30 de ani, fără modificarea capacității actuale de producție, de 706 megawați.
Comisia notează că obiectivul proiectului este de a spori securitatea aprovizionării cu energie electrică a României și de a contribui la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii. În document se arată că prelungirea duratei de viață a reactorului este considerată esențială pentru asigurarea disponibilității pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Beneficiarul sprijinului este Compania Națională Nuclearelectrica S.A., proprietarul și operatorul Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, deținută majoritar de statul român. Comisia subliniază că aceasta este totodată singurul operator de energie nucleară din România.
Potrivit notificării transmise de România, sprijinul public pentru proiect ar urma să fie acordat prin patru instrumente. Acestea sunt un grant în valoare de 600 milioane de euro, garanții de stat pentru împrumuturile contractate în vederea finanțării investiției, un contract bidirecțional pentru diferență cu o durată de 30 de ani, menit să asigure venituri stabile centralei, și un mecanism de protecție în cazul unor modificări de reglementare în timpul construcției și exploatării.
Unitatea 1 Cernavodă – istorie pe scurt
Reactorul 1 al Centrala Nucleară Cernavodă este unul dintre cele mai vechi și importante proiecte energetice ale României moderne. Construcția sa a început la începutul anilor ’80, în perioada regimului comunist, pe baza tehnologiei canadiene CANDU, aleasă pentru că permite utilizarea uraniului natural și oferă o anumită independență energetică.
Lucrările au fost puternic afectate după 1989, când criza economică și schimbările politice au întârziat finalizarea proiectului. Reactorul a fost terminat cu sprijin occidental și a devenit operațional în 1996, după mai bine de un deceniu de întârzieri față de planul inițial.
Cu o capacitate de aproximativ 700 MW, Unitatea 1 asigură astăzi circa 10% din producția de energie electrică a României și este considerată un pilon al securității energetice și al producției de energie cu emisii reduse de carbon.
După aproape 30 de ani de funcționare, reactorul se apropie de finalul duratei sale inițiale de viață, estimată pentru 2026–2027, motiv pentru care România a lansat un amplu program de retehnologizare menit să îi prelungească operarea cu încă trei decenii.
Care sunt totuși semnele de întrebare
În evaluarea sa preliminară, Comisia consideră că proiectul este necesar și că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice. În același timp, însă, Executivul european afirmă că are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat, motiv pentru care a decis deschiderea unei investigații aprofundate.
Printre elementele pe care Comisia vrea să le verifice se află adecvarea și proporționalitatea pachetului de ajutor. Instituția arată că existența mai multor măsuri de sprijin, luate împreună, poate reduce riscurile pentru beneficiar, dar spune că trebuie stabilit dacă acestea nu conduc, în cele din urmă, la un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar.
Comisia precizează că are îndoieli mai ales în privința echilibrului dintre reducerea riscurilor pentru a crea condiții favorabile investițiilor și menținerea stimulentelor pentru o conduită eficientă, evitând în același timp transferul excesiv al riscurilor către stat.
O a doua linie de analiză privește impactul măsurii asupra concurenței de pe piață și întrebarea dacă acest impact este redus la minimum. Comisia arată că se teme, în special, că mai multe elemente esențiale ale contractului pentru diferență nu oferă stimulente eficace în materie de exploatare și întreținere. În această etapă, instituția spune că nu poate concluziona că există suficiente garanții care să împiedice transferul ajutorului către consumatori sau anumiți participanți la piață.
Executivul european va analiza și conformitatea măsurii cu alte dispoziții ale legislației UE, în special cu principiile care guvernează conceperea schemelor de sprijin sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență, prevăzute la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică.
O anchetă nu implică o vină
Comisia precizează că, în această etapă, își va continua investigația pentru a stabili dacă preocupările sale inițiale sunt sau nu confirmate.
Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații, fără a aduce atingere rezultatului final al cazului.
În documentul publicat joi, Comisia amintește că, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre sunt libere să își stabilească mixul energetic, condițiile în care își exploatează resursele energetice și structura generală a aprovizionării lor cu energie.
Decizia de a promova energia nucleară rămâne, astfel, o competență națională.
În același timp, ajutoarele de stat pentru sprijinirea energiei nucleare pot fi evaluate direct în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții specifice.
Potrivit Comisiei, ajutoarele trebuie să fie necesare și proporționale și să nu afecteze în mod nejustificat schimburile comerciale într-o măsură contrară interesului comun.
Instituția amintește, de asemenea, că, după intrarea în vigoare în iulie 2024 a noilor norme de organizare a pieței energiei electrice, evaluează și conformitatea cu principiile aplicabile contractelor bidirecționale pentru diferență, prevăzute în Regulamentul 2024/1747.
Versiunea neconfidențială a deciziei urmează să fie publicată în Registrul ajutoarelor de stat după soluționarea eventualelor aspecte de confidențialitate.
(Sursa foto: Nuclearelectrica / Facebook)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
