Bulgaria analizează posibilitatea de a solicita o derogare de la noile sancțiuni impuse de Statele Unite celei mai mari companii petroliere private din Rusia, Lukoil, potrivit unor surse apropiate guvernului de la Sofia, citate de POLITICO.
Autoritățile bulgare se tem că măsurile ar putea provoca penurii grave de combustibil și o reacție populistă care ar destabiliza țara.
Săptămâna trecută, președintele american Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva principalilor producători de petrol ai Rusiei, Rosneft și Lukoil, determinând mai multe state europene unde aceste firme operează să caute derogări de la sancțiuni care ar urma să intre în vigoare pe 21 noiembrie.
În Bulgaria, rafinăria Burgas – deținută de Lukoil – asigură până la 80% din necesarul de combustibil al țării. Complexul industrial are o importanță economică uriașă dar se pare că a jucat un rol active și în eforturile Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale, impuse după invazia la scară largă din Ucraina.
Guvernul de la Sofia ar fi contactat Washingtonul pentru a afla care este parcursul birocratic al unei cereri oficiale de prelungire a termenului de aplicare a sancțiunilor, au declarat sursele citate sub protecția anonimatului.
Executivul bulgar se teme că măsurile ar putea determina băncile să își retragă sprijinul financiar pentru rafinărie, ceea ce ar opri producția și ar provoca penurii și proteste în toată țara. Oficialii susțin că o astfel de criză ar putea duce chiar la prăbușirea guvernului, consolidând poziția președintelui Rumen Radev — perceput de o parte a opiniei publice drept pro-rus și care a sugerat recent posibilitatea lansării unui nou partid politic.
Ungaria vrea și ea o derogare
Budapesta încearcă și ea să obțină o derogare de la noile sancțiuni anunțate de administrația Trump. Dacă măsurile vor intra însă în vigoare așa cum sunt planificate, Ungaria va fi nevoită să își reorienteze aprovizionarea către Croația. O sursă mult prea scumpă, susține Budapesta.
Nu este prima data că Ungaria vrea să obțină un statut special: în 2022, când Bruxellesul a impus sancțiuni asupra țițeiului rusesc, guvernul condus de Viktor Orbán a blocat adoptarea pachetului până când a obținut o excepție pentru livrările prin conducta Druzhba, care transportă petrol din Rusia prin Ucraina către Europa Centrală. De atunci, Budapesta a continuat să se opună tentativelor de sancționare a sectoarelor rusești de energie nucleară și gaze.
În timp ce ponderea țițeiului rusesc în importurile energetice ale Uniunii Europene a scăzut de la 26% în 2021 la doar 3% anul trecut, Ungaria și-a adâncit dependența: de la 61% înainte de război la 86% în 2024.
De-a lungul acestor ani, guvernul ungar a susținut constant că „nu are de ales” și că securitatea energetică a țării depinde în continuare de livrările din Rusia.
Gunvor și Putin?
În așteptarea noilor sancțiunilor americane, Lukoil a anunțat joi 31 octombrie, că-și vinde participațiile în străinătate traderul Gunvor . Ceea ce a ridicat imediat întrebarea daca nu este de fapt vorba de „aceeași Mărie cu altă pălărie”, atât timp cât unul din cei doi fondatori ai firmei este miliardarul rus, Gennady Timcenko , un apropiat al președintelui Vladimir Putin.
„Această tranzacție nu este altceva decât o manevră menită să ocolească sancțiunile internaționale”, comenta Ion Sturza, fost premier al R. Moldova dar si fost director general adjunct al Rompetrol.
România și R. Moldova
Sancțiunile împotriva companiei Lukoil vor afecta evident și România și R. Moldova, unde deține cam 20% din piața de retail și rafinăria Petrotel de la Ploiești sursă de carburanți și peste Prut.
Pentru moment, nici una nu a anunțat că ar căuta o derogare, ca Bulgaria sau Ungaria. Când vine vorba de Chișinău, „problema Lukoil” a venit oricum în momentul tranziție de la guvernul în exercițiu, la cel nou format după alegerile parlamentare și care a depus jurământul pe 1 noiembrie. „Cum am găsit soluții pentru a rezolva criza energetică, sunt sigur că vom găsi soluții și pentru aceasta”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.
La București, Ministerul Energiei a dat joi o declarație de presă în care precizează că „înainte de luarea unei decizii, este necesară analiza poziției pe care o va adopta Uniunea Europeană”, timp în care va evalua și planul Lukoil de a-s vinde afacerile internaționale. „Va putea fi demarat un proces de evaluare a tranzacției (…) pentru a garanta că tranzacția se desfășoară în deplină conformitate cu pachetele de sancțiuni adoptate și cu standardele de securitate economică ale României” .
România
- Lukoil România S.R.L. operează o reţea de „aproximativ 301 staţii de alimentare şi 9 depozite petroliere” potrivit unui profil al companiei.
- Deţine rafinăria PetrotelLUKOIL din Ploieşti, achiziţionată în 1998.
- Active suplimentare: în surse se menţionează şi „o parcare de depozite petroliere” şi activităţi în energie regenerabilă (ex: parc eolian în Dobrogea printr-o subsidiară) pentru Lukoil România.
- Lukoil România are estimat ~20% din piaţa produselor petroliere în România, operând cu circa 3.000 de angajaţi.
Republica Moldova
- LUKOIL-Moldova S.R.L. este filială creată în 1995, care operează: baze de depozitare petroliere, terminal de gaz lichefiat, reţea de staţii de alimentare.
- Mai concret: trei baze petroliere + un terminal de gaz, şi „mai mult de 100 de benzinării”, potrivit paginii oficiale a companiei.
- Deţine circa 20% din piaţa cu amănuntul a produselor petroliere din Moldova, ~40% din importurile de motorină şi ~33,5% din importurile de benzină.
Citește și: Inițiativa europeană împotriva dezinformării: „Scutul Democrației Europene”
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
