Două produse cu origine indicată în România au ajuns în raportul european din iulie privind suspiciunile transfrontaliere de fraudă alimentară. Într-un caz, fibre de mazăre au fost găsite într-un amestec de carne tocată de porc și vită, iar într-un altul, biscuiții analizați conțineau doar 45% din cantitatea de vitamina B1 declarată pe etichetă.
Cazurile au fost raportate de autoritățile germane în sistemul european de cooperare pentru combaterea fraudelor agroalimentare, fără ca documentul să indice producătorii sau să stabilească existența unei fraude.
Primul caz privește carne tocată descrisă drept amestec de porc și vită, cu România indicată drept țară de origine. Analizele au identificat fibre de mazăre, iar autoritățile germane au introdus cazul în sistemul european de cooperare.
Raportul plasează produsul în categoria adulterării prin substituirea ingredientelor. Aceasta este folosită pentru situațiile în care compoziția identificată prin control diferă de ingredientele sau caracteristicile sub care produsul este prezentat cumpărătorului.
În cazul cărnii românești, documentul nu precizează câtă fibră de mazăre a fost găsită și nici nu oferă denumirea comercială, producătorul sau dimensiunea lotului. Informația disponibilă arată că prezența ingredientului a fost considerată suficient de relevantă pentru ca autoritățile germane să transmită notificarea către rețeaua europeană.
Fibrele vegetale pot avea utilizări tehnologice în produsele alimentare, însă problema urmărită de control este dacă ceea ce se află efectiv în produs corespunde cu ceea ce este declarat și cu compoziția sub care acesta este comercializat. Raportul nu oferă suficiente informații pentru a stabili dacă ingredientul era complet nedeclarat sau care a fost explicația operatorului.
Al doilea caz privește biscuiți cu origine indicată tot în România. Analizele au arătat un conținut de tiamină, vitamina B1, de 0,377 mg la 100 de grame, în timp ce valoarea declarată era de 0,84 mg/100 g.
Cantitatea măsurată reprezintă aproximativ 45% din nivelul declarat. Diferența este importantă deoarece informațiile nutriționale și cele privind compoziția produsului trebuie să corespundă caracteristicilor alimentului pus pe piață.
Raportul încadrează cazul biscuiților la probleme privind informațiile și caracteristicile declarate ale produsului. Germania este și în acest caz statul care a transmis notificarea.
Cele două situații sunt diferite. În cazul cărnii, controlul a identificat un ingredient suplimentar în produs, în timp ce pentru biscuiți problema este cantitatea unei vitamine care nu corespundea nivelului declarat.
În niciunul dintre cazuri raportul nu identifică marca sau compania implicată. Nu sunt prezentate informații despre magazinele în care produsele au fost comercializate, cantitățile distribuite sau eventuale măsuri de retragere.
Nici prezența produselor în raport nu înseamnă că autoritățile au stabilit deja existența unei fraude. Documentul Comisiei reunește neconformități transfrontaliere în cazul cărora există elemente ce pot indica o practică frauduloasă sau înșelătoare și care pot justifica verificări suplimentare.
Pentru stabilirea unei fraude trebuie demonstrată și intenția de a induce cumpărătorul în eroare pentru obținerea unui avantaj necuvenit. Raportul lunar nu stabilește această răspundere și nu înlocuiește investigațiile autorităților naționale.
Raportul european pentru iulie a identificat 207 suspiciuni transfrontaliere din 698 de notificări iRASFF. Cazurile sunt schimbate între autoritățile naționale pentru ca produsele distribuite în mai multe state să poată fi urmărite și verificate.
