Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu poate să-l repună pe Dominic Fritz în fotoliul de primar, dar poate ajunge la concluzia că legea folosită pentru debarcarea lui nu respectă dreptul UE.
Instanța românească trebuie să țină cont de interpretarea CJUE.
Tribunalul Timiș a trimis Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) patru întrebări despre cum trebuie citit dreptul european în cazul suspendării lui Dominic Fritz din funcția de primar al Timișoarei și a cerut o procedură accelerată:
1) protecția drepturilor electorale ale unui cetățean european ales într-o altă țară decât a lui: dacă protecția europeană vizează doar drepturile electorale ale cetățenilor autohtoni sau și pe cele ale cetățenilor UE și dacă le garantează stabilitatea mandatului în aceeași măsură;
2) neretroactivitatea legii: e posibil ca o lege nouă să ducă la pierderea unui mandat pentru o situație constatată anterior?;
3) proporționalitatea: sancțiunea cu pierderea mandatului e proporțională cu dreptul european?;
4) garanțiile statului de drept: în ce măsură funcția de ales este protejată împotriva unor măsuri administrative restrictive sau disproporționate în raport cu standardele europene.
Ce s-a întâmplat
Curtea Constituțională a decis la jumătatea lunii august că e constituțională retroactivitatea legii ANI în cazul Amendamentul Fritz. A fost o miză politică susținută juridic: decapitarea liderului USR cu orice preț. Cu două luni mai înainte, Dominic Fritz pierduse recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul în care era acuzat de conflict de interese.
Fritz a fost acuzat de conflict de interese pentru că, pe 2 noiembrie 2020, în prima zi de primar, a semnat un referat pentru un plan urbanistic cerut de un dezvoltator imobiliar. Referatul fusese semnat și de fostul primar Nicolae Robu cu o lună înainte. Documentația proiectului a fost făcută, însă, de o firmă unde lucra și un consilier local USR, care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei pentru campania electorală.
Ce poate face CJUE
Curtea de la Luxemburg poate, în cel mai fericit caz, să dea Tribunalului Timiș un motiv juridic să anuleze ordinul prin care lui Dominic Fritz i s-a suspendat mandatul de primar. Nu poate să-i dea mandatul înapoi.
În ce privește procedura accelerată cerută de magistratul român, statistica din 2025 arată că, din cele 900 de cereri pentru proceduri urgente, doar 88 au fost satisfăcute. CJUE admite astfel de proceduri când există o incertitudine juridică deosebit de gravă și un prejudiciu care nu poate fi reparat prin alte mijloace, o situație care îl avantajează pe Fritz. Dacă procedura accelerată e admisă, un răspuns poate veni în câteva luni, dacă nu, durata medie a trimiterilor preliminare la CJUE a fost în 2025 de 17 luni.
Continuarea, în Deutsche Welle
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)



