Majoritatea din CCR care a votat pentru nepublicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) invocă jurisprudența CJUE și dreptul Uniunii Europene, funcționarii și demnitarii fiind obligați doar să depună declarațiile la ANI, fără a fi făcute publice aceste documente.
„Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private. Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate”, se arată într-un comunicat al CCR.
Cum explică CCR inexplicabilul
Curtea mai precizează că decizia are efect doar pentru viitor și că nu privește declarațiile deja publicate pe site-ul ANI. Următorul termen pentru depunerea declarațiilor de avere și de interese era 15 iunie, peste două săptămîni. Mandatul de președinte al CCR al lui Marian Enache expiră peste o lună.
Decizia de nepublicare a declarațiilor a fost luată cu majoritate de voturi, fără ca CCR să comunice care a fost votul.
În aceeași ședință, un alt articol din legea ANI a fost declarat neconstituțional. Astfel, cu unanimitate de voturi, CCR a decis că nu e constituțional ca veniturile și bunurile soțului unui demnitar să fie făcute publice în declarațiile de avere sau de interese, din moment ce declarațiile sunt pe propria răspundere și ele nu pot fi verificate în cazul soților sau copiilor majori aflați în întreținere, adică din moment ce aceste declarații aparțin unei terțe persoane.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
