Interdicția generală a Uniunii Europene privind comercializarea de autoturisme noi pe benzină și motorină începând cu 2035 urmează să fie diluată după negocieri cu sectorul auto.
Comisia Europeană intenționează să renunțe la interdicția privind producția de motoare cu combustie internă din 2035, permițând producătorilor de automobile să continue să fabrice un număr limitat de vehicule pe benzină și motorină. Conform legislației actuale, aprobată în urmă cu doi ani, toate autoturismele introduse pe piață începând cu 2035 vor trebui să aibă emisii zero de CO2. Sub noua inițiativă, reducerea emisiilor de CO2 va fi de 90% fața de nivelurile din 2021, în loc de 100%.
Revizuirea propusă de Comisie ar permite producătorilor auto europeni să producă vehicule hibride plug-in și dispozitive de extindere a autonomiei (motoare mici de rezervă pe combustibil) și după 2035. Acestea vor fi condiționate de compensarea de către producătorii auto a emisiilor suplimentare de 10% prin utilizarea oțelului ecologic și a combustibililor alternativi.
Măsura, care necesită aprobarea guvernelor UE și a Parlamentului European, ar reprezenta o deviere semnificativă a Uniunii față de politicile de mediu adoptate în ultimii cinci ani. Interdicția motoarelor cu combustie internă a fost considerată o piesă centrală a Pactului Verde European, simbolizând ambiția Uniunii de a fi un lider mondial în politicile de mediu. Însă industria auto, susținută de partide politice de centru-dreapta, s-au opus acestei măsuri încă de la început, argumentând că obiectivul nu era fezabil.
Victorie de etapă pentru industria auto. Cine pierde războiul?
Volkswagen, Renault, Mercedes-Benz și BMW au militat împotriva interdicției, argumentând că vehiculele electrice încă nu sunt asimilate de piețele interne în ritmul necesar îndeplinirii cotelor impuse de legislație.
Iar vânzările de vehicule electrice diferă considerabil între state.
În timp ce guvernele vestice au acordat subvenții și au investit în infrastructură, stimulând vânzările, adoptarea în sudul și estul Europei a fost mult mai lentă.
Mașinile electrice s-au dovedit a fi prea scumpe pentru mulți cumpărători, iar infrastructura de încărcare este inexistentă în unele regiuni.
Mai mult, o parte din ce în ce mai mare din vehicule electrice achiziționate de clienții europeni provin din afara pieței unice. Creșterea rapidă a producătorilor chinezi a exercitat o presiune majoră asupra companiilor europene, care au rămas în urmă în cursa vehiculelor electrice. Companii chineze precum BYD sau producătorul controlat de stat Chery au cucerit o cotă semnificativă de piață prin producerea de mașini electrice atractive, la costuri mult mai mici decât producătorii europeni. Concurenții chinezi au profitat de subvențiile guvernului, de costurile mici ale forței de muncă și de abundența metalelor rare pe care China refuză să le exporte pentru a-și menține avantajul pe piețele internaționale.
Tarifele impuse de Uniune asupra vehiculelor fabricate în China au atenuat ușor presiunea. În schimb, programele introduse de guvernele europene pentru a subvenționa achiziția mașinilor electrice au avut efecte contrarii: consumatorii le-au folosit mai ales pentru a cumpăra vehicule „made in China”.
România: Dacia vs BYD
Situația este similară și în România, unde procesul de tranziție al consumatorilor români către autoturismele electrice este puternic dependent de subvențiile oferite de stat. Amânarea repetată a programului Rabla și scăderea semnificativă a sumelor au descurajat achiziția de noi vehicule electrice: conform datelor de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, în primele zece luni din 2025 s-au înmatriculat 6443 autoturisme electrice, o scădere de 19% față de 7943 în aceeași perioadă a anului trecut. Iar Dacia Spring, liderul vânzărilor de mașini electrice din România în anii precedenți, resimte declinul și presiunea din partea competitorilor chinezi.
BYD a avut o lansare puternică și în piața din România, introducând modelul Dolphin Surf cu intenția de a fi o competiție directă pentru Dacia Spring. Deși prețul de pornire de 18.900 euro este mai mare decât cel de 16.850 al Dacia, vânzările nu reflectă semnificativ diferența. Din august, au fost înmatriculate 95 BYD Dolphin Surf, în comparație cu 151 Dacia Spring.
Însă pentru Dacia acest număr este o performanță slabă, având o scădere de 43% față de vânzările din aceeași perioadă a anului trecut. În lipsa subvențiilor, clienții români se orientează spre modele noi, care oferă inovații în tehnologie; Dophin Surf are o autonomie de 507 km în comparație cu 305 km pentru Spring, diferență care se face resimțită în lipsa unei infrastructuri dezvoltate de încărcare.
În prezent, UE negociază cu guvernul chinez introducerea unui sistem de prețuri minime pentru vehiculele electrice fabricate în China, în locul tarifelor vamale. Cu toate acestea, Comisia consideră că un preț minim unic nu ar fi suficient pentru a compensa prejudiciile cauzate pieței europene de către subvențiile chineze.
Germania, (fostul) lider auto din Europa
Sectorul auto german resimte în mod special criza; BMW și Mercedes au emis avertismente privind profiturile, iar Volkswagen ia în considerare reduceri masive de locuri de muncă, după ce a închis o fabrică în Germania, pentru prima dată în istoria sa.
Producerea de vehicule electrice mici la prețuri accesibile reprezintă o provocare pentru producătorii auto europeni. Aceștia își concentrează eforturile spre producția de mașini mai mari, care să aibă spațiu pentru baterii mai mari, și prețurile reflectă aceasta. Iar profiturile s- au diminuat, costul de producție al vehiculelor electrice depășindu-l pe cel al modelelor tradiționale.
Lobby auto pentru „emisii zero”
Cu toate acestea, nu toți producătorii auto sprijină modificările propuse de Comisie. Peste 150 de directori din industria automobilelor electrice îndeamnă Uniunea să își mențină obiectivul de emisii zero. Mărci precum Volvo Cars și Polestar au avertizat că amânarea obiectivelor ar însemna blocarea pieței europene, cedând și mai mult teren Chinei și erodând încrederea investitorilor.
Un comunicat al Volvo afirmă că „slăbirea angajamentelor pe termen lung în favoarea câștigurilor pe termen scurt riscă să submineze competitivitatea Europei în anii următori. […] Volvo a construit un portofoliu complet de vehicule electrice în mai puțin de zece ani și este gata să treacă la propulsia electrică completă. Dacă noi putem face acest lucru, și alții pot.”
William Todts, directorul ONG-ului pentru transportul sustenabil T&E, susține că UE amână o tranziție inevitabilă. „UE trage de timp, în timp ce următorul joc a început deja. Fiecare euro redirecționat către hibrizi este un euro care nu este investit în vehicule electrice, în timp ce China înaintează rapid.” „Rămânerea la motoarele cu combustie nu va readuce gloria producătorilor auto europeni”, a adăugat el.
În concluzie:
Analiștii avertizează că relaxarea obiectivelor pentru 2035 ar putea compromite capacitatea companiilor să creeze strategii de lungă durată. Un studiu estimează că abandonarea țintei inițiale ar putea pune în pericol până la un milion de locuri de muncă în sectorul auto: în timp ce producția europeană de vehicule electrice ar scădea, producătorii străini de automobile și baterii își vor consolida avantajul tehnologic și vor crește exporturile în Europa.
Mai mult, schimbarea penalizează companiile care au investit deja miliarde în tranziția către flote electrice și afectează operatorii rutieri, care se bazează pe planificări pe termen lung și au nevoie de reglementări previzibile și stabilitate.
În martie, Comisarul European pentru transporturi Apostolos Tzitzikostas reafirma angajamentul UE față de standardele sale privind vehiculele: „rămânem fideli obiectivelor pentru 2035.” În decembrie, același Comisar European declară că „este o decizie excelentă faptul că obiectivul pentru 2035 a fost redus”.
Stabilitatea politicilor de mediu ale Uniunii devine greu de menținut. Valul de optimism care a dus la crearea unei agende politice ambițioase în 2020 nu a putut face față realităților economiei globale.
Crizele succesive din ultimii cinci ani și presiunea mediului de afaceri au determinat Europa să își reconsidere progresiv propriile angajamente; politica de transport este doar ultima dintr-o lungă serie de modificări aduse obiectivelor Pactului Verde European.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: Pexels.com
Mateea Spiță, absolventă de Relații Internaționale și Studii Europene, masterandă în Dezvoltare Regională și Managementul Programelor Europene.
