Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, marți, încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un dosar penal în care fostul judecător al Tribunalului București Andi Mihai Malaliu a condamnat trei persoane la închisoare, bazându-se pe declarațiile unor martore pe care nu le audiase direct. CEDO a stabilit că transcrierile declarațiilor nu puteau înlocui audierea nemijlocită, în condițiile în care existau neconcordanțe între depozițiile acestora. România trebuie să plătească despăgubiri morale și cheltuieli de judecată.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat, la 27 octombrie 2026, hotărârea în cauza Miron și alții împotriva României, constatând încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil.
Cazul privește o anchetă penală referitoare la activitatea unei clinici private care oferea tratamente pentru infertilitate, inclusiv proceduri de fertilizare in vitro cu ovocite donate. În 2012, trei persoane au fost condamnate de Tribunalul București la pedepse cu închisoarea, în dosarul privind presupuse activități ilegale legate de donarea de ovocite și obținerea unor câștiguri financiare.
Judecătorul care a pronunțat sentința din 14 noiembrie 2012 a fost Andi Mihai Malaliu (foto), fost magistrat al Tribunalului București, ulterior eliberat din funcție prin pensionare.
CEDO a criticat modul în care s-a desfășurat judecata în primă instanță și a constatat că principiul nemijlocirii probelor nu a fost respectat. Acest principiu presupune ca judecătorul care pronunță hotărârea să examineze direct probele relevante, în special atunci când credibilitatea martorilor este esențială pentru stabilirea situației de fapt.
Malaliu a condamnat fără să audieze martorele acuzării
Potrivit hotărârii CEDO, mai mulți judecători au fost desemnați succesiv să judece dosarul în primă instanță. Judecătoarea care audiase o parte importantă a martorilor a fost înlocuită, iar Andi Mihai Malaliu a preluat cauza la 25 septembrie 2012.
Până la acel moment, martorele acuzării, între care femeile care donaseră ovocite, fuseseră audiate în ședințe anterioare. Malaliu nu le-a audiat din nou, ci a avut la dispoziție transcrierile declarațiilor date în fața judecătorului anterior. El a audiat doar cinci martori propuși de apărare și a ascultat concluziile finale ale reprezentanților inculpaților.
La 14 noiembrie 2012, judecătorul a pronunțat condamnările, bazându-se, printre altele, pe declarațiile donatoarelor date în cursul urmăririi penale. Acestea afirmaseră că primiseră bani în schimbul ovocitelor.
CEDO a observat însă că existau discrepanțe între declarațiile date de unele dintre femei în timpul anchetei și cele prezentate în fața instanței. Aceste neconcordanțe ridicau probleme privind credibilitatea depozițiilor, cu atât mai mult cu cât femeile fuseseră audiate inițial în calitate de suspecte.
Curtea a subliniat că judecătorul care a pronunțat condamnarea trebuia să le audieze direct, pentru a putea evalua nemijlocit declarațiile și credibilitatea martorilor. Simplul acces la transcrierile ședințelor anterioare nu era suficient în circumstanțele concrete ale cauzei.
„O modificare a compunerii instanței de judecată după audierea unui martor important ar trebui, în mod normal, să conducă la o nouă audiere a martorului respectiv”, arată Curtea, făcând trimitere la propria jurisprudență.
Nici instanțele superioare nu au reparat problema
CEDO a constatat că deficiența nu a fost remediată nici în căile de atac.
Curtea de Apel București a menținut condamnările pentru doi dintre reclamanți și a modificat parțial situația juridică a celui de-al treilea. Instanța de apel nu a administrat însă probe noi și s-a bazat, la rândul său, pe declarațiile donatoarelor.
Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile reclamanților, fără să răspundă explicit argumentelor referitoare la încălcarea principiului nemijlocirii.
În analiza sa, CEDO a reținut că declarațiile donatoarelor reprezentau un element central al condamnărilor, fiind esențiale pentru susținerea acuzației privind constituirea unui grup infracțional organizat în scopul traficului de celule reproductive umane.
În lipsa audierii directe a acestor martore și a unor garanții procedurale suficiente pentru a compensa dezavantajul creat apărării, Curtea a concluzionat că reclamanții au fost privați de un proces echitabil.
CEDO a constatat, în unanimitate, încălcarea articolului 6 din Convenție.
Citește și: SRI: o rețea de sabotaj coordonată din Rusia, în spatele incendiului de la Carfil Brașov
România trebuie să plătească despăgubiri
Curtea a acordat câte 7.800 de euro cu titlu de prejudiciu moral primilor doi reclamanți și, în solidar, 7.800 de euro succesorilor în drepturi ai celui de-al treilea reclamant, care a decedat în ianuarie 2026.
De asemenea, statul român trebuie să plătească 10.400 de euro pentru cheltuielile de judecată ale reclamanților. Sumele urmează să fie achitate în termen de trei luni, în condițiile stabilite de Curte.
CEDO nu a constatat o încălcare separată a articolului 7 din Convenție, referitor la legalitatea incriminării și a pedepselor. Plângerea privind acest articol a fost respinsă ca vădit nefondată. Curtea nu s-a pronunțat separat asupra celorlalte aspecte invocate în temeiul articolului 6, după ce a constatat încălcarea principiului nemijlocirii.
Hotărârea nu echivalează cu o achitare a reclamanților, ci stabilește că procedura penală nu a respectat garanțiile unui proces echitabil.
Pensionarul politician
Ieșit din sistem, Andi Malaliu a devenit mare comentator politic pe Facebook. În decembrie 2025, a scris pe rețeaua de socializare că „niciunul dintre magistrații din materialul Recorder nu este fără bube și nici fără tinichele de coadă”.
După arestarea lui Călin Georgescu într-un dosar al DIICOT, fostul judecător s-a pronunțat din nou. „DIICOT tot mai aproape de DNA-ul de pe vremuri. Cu doar două zile înainte de soluționarea contestației, ce se gândi DIICOT-ul: ‘hai să-i mai facem un dosărel lui Georgescu’, că ăsta în care a fost arestat e tot mai ‘în piuneze’ și piunezele se văd tot mai rău. Nu care cumva să se întâmple vreun ‘pocinog’ și să scape Georgescu din arest! Așa făcea și DNA-ul lui Kovesi pe vremuri. Îți deschidea un dosar, apoi încă unul și încă unul… Odată intrat în malaxorul lor, cu greu scăpai. Vă mai amintiți câte dosare i-au deschis lui Liviu Dragnea? Nici după ce a ieșit din închisoare nu l-au lăsat în pace”, a comentat, din nou, judecătorul pensionar.
